Erdogan cere trupelor americane să părăsească Siria şi promite că nu va renunţa la o nouă operaţiune transfrontalieră

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a continuat să fie un ghimpe incomod în coasta NATO şi în rândul aliaţilor occidentali, cel mai recent cerând forţelor americane să se "retragă de la est de râul Eufrat" din Siria.

El a făcut această afirmaţie în urmă cu câteva zile, la întoarcerea de la o întâlnire controversată cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu preşedintele iranian Ibrahim Raisi la Teheran, unde pe ordinea de zi s-a aflat procesul de la Astana pe care cele trei puteri l-au intermediat anterior pentru sarcini comune de securitate în nordul Siriei.

"Pentru prima dată, America ar trebui acum să părăsească estul Eufratului. Aceasta este evaluarea procesului Astana. Ei spun că America ar trebui să-şi retragă trupele de la est de Eufrat. Aceasta este, de asemenea, aşteptarea Turciei", afirmase Erdogan în aceste declaraţii.

Acordul Astana din 2019 a stabilit liniile de demarcaţie ale patrulării ruseşti şi turceşti - Turcia considerând de mult timp că prezenţa militară americană reprezintă o ameninţare serioasă, având în vedere sprijinul acordat de Pentagon grupului kurd YPG, care formează coloana vertebrală a Forţelor Democratice Siriene (FDS) antrenate şi finanţate de SUA. Spre deosebire de opinia Washingtonului în această chestiune vitală pentru Ankara, Turcia consideră că YPG nu este decât o extensie a PKK, care a fost scos în afara legii.

"Vedeţi că personalul american de acolo antrenează membri ai organizaţiei teroriste", a continuat Erdogan, cerând ca SUA să oprească toate programele de antrenament pentru militanţii kurzi din Siria. La începutul acestei luni, Erdogan a dezvăluit planurile pentru o nouă operaţiune militară antikurdă, intensificată, peste graniţă, în Siria.

"În timpul acestor antrenamente, ei flutură steagul regimului de acolo. De ce? Treaba lor este să comită un act terorist împotriva soldaţilor turci de acolo. Şi aici, ei cred că înşală armata turcă fluturând steagul regimului de acolo. Nu ne vom lăsa păcăliţi", a adăugat el.

"Întrucât America sprijină organizaţiile teroriste şi întrucât noi luptăm împotriva acestor organizaţii teroriste, sarcina noastră va fi mai uşoară dacă se va retrage de acolo sau dacă va înceta să le mai acorde sprijin", a declarat Erdogan.

De asemenea, Turcia a făcut aluzie în mod activ la un mare plan de "întoarcere a refugiaţilor sirieni"...

Sirienii care trăiesc în Turcia şi-au exprimat teama şi îngrijorarea cu privire la propunerea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a repatria aproximativ un milion dintre ei în regiunea nordică Idlib, în timp ce guvernul turc continuă să insiste că va desfăşura o operaţiune militară în nordul Siriei.

În luna mai, Erdogan a anunţat că guvernul lucrează pentru a-i readuce pe refugiaţii sirieni în zonele aflate sub controlul securităţii turceşti din nordul Siriei. Planul include construirea a 250.000 de locuinţe şi dotarea acestora cu infrastructură care se va întinde între oraşele Azaz, Jarablus şi al-Bab, până la Tal Abyad şi Ain Issa.

Summitul de săptămâna trecută de la Teheran a ridicat semne de întrebare şi în Europa, unde ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a descris o şedinţă foto comună cu Erdogan şi Putin drept o "provocare" la adresa NATO. La summit, Erdogan şi-a informat omologii rus şi iranian că Turcia este pregătită pentru o nouă operaţiune militară în nordul Siriei.

Baerbock a mai descris fotografia ca fiind "mai mult decât de neînţeles" pentru ea, "mai ales din punctul de vedere al unui membru NATO".

Erdogan a provocat probleme şi în Irak, unde săptămâna trecută un presupus atac de artilerie turc a ucis mai mulţi civili în ceea ce este descris ca fiind un centru turistic regional cu o concentraţie mare de kurzi.

Potrivit The Guardian, trupurile a nouă turişti ucişi într-un atac cu obuze în nordul Irakului au fost transportate la Bagdad, în timp ce până la 23 de supravieţuitori au fost trataţi în spital, o dispută politică intensificându-se cu privire la cine este responsabil.

Guvernul irakian a acuzat forţele turceşti de un atac asupra cetăţenilor săi într-o staţiune din apropierea oraşului kurd Zakho, în nordul îndepărtat al ţării. Turcia a negat că ar fi lansat atacuri împotriva civililor şi a susţinut, în schimb, că a fost responsabil duşmanul său, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Acest lucru a determinat guvernul irakian să ceară retragerea imediată a forţelor turceşti de pe tot teritoriul irakian din această regiune nordică. Bagdadul a cerut, de asemenea, scuze oficial.

Însă Turcia a negat că forţele sale armate ar fi fost în spatele acestui atac, în schimb a dat vina pe PKK pentru ceea ce guvernul turc a numit un "atac terorist". Însă Turcia are un istoric de agresiuni transfrontaliere în nordul Irakului, unde, susţine ea, militanţii PKK se refugiază adesea şi se încorporează în zonele locuite de civili.