Egiptenii au aprobat noua Constituţie, legitimând regimul generalului al-Sisi
Egipt: Generalul Abdel Fattah al-Sisi (MOHAMED EL-SHAHED / AFP / Getty Images)
Egiptenii au aprobat cu o majoritate covârşitoare noua Constituţie, legitimând astfel regimul instaurat de general Abdel Fattah al-Sisi, după înlăturarea de la putere a preşedintelui Morsi de către armată.
Constituţia a fost votată cu voturile a 98,1% dintre egiptenii care s-au prezentat la vot, a anunţat sâmbătă Comisia electorală egipteană, însă rata de participare la referendum a fost de numai 38,6%. Din cei peste 53,4 milioane de alegători eligibili, la referendum s-au prezentat 20,6 milioane de persoane, 19,98 milioane votând în favoarea noii Constituţii.
Referendumul a fost aşteptat cu emoţii şi îngrijorare de guvernul interimar, numit de armată, care a sperat să obţină un prag de prezenţă la urne mai bun decât cel de la referendumul pentru Constituţie organizat în 2012 de fostul preşedinte Morsi (32,9%), pentru a legitima astfel destituirea şi arestarea acestuia, ca fiind o expresie a voinţei poporului egiptean.
Cu câteva zile înainte de scrutin, generalul al-Sissi, cel mai puternic om din Egipt la acest moment, legase de rezultatele referendumului chiar posibilitatea de a candida la preşedinţie, declarându-se pregătit să acceadă la această funcţie dacă "poporul" i-o va cere.
"Amintiţi-vă de eroii din armata ţării. Ei au restaurat speranţa într-un viitor mai bun şi mai sigur în Egipt ", s-a grăbit să declare Nabil Salib, şeful comisiei electorale, imediat după anunţarea rezultatelor scrutinului pentru Constituţiei.
Reamintim că scrutinul a fost puternic contestat de Frăţia Musulmană, adepţi ai fostului preşedinte egiptean. Peste 350 de persoane au fost arestate în timpul celor două zile de scrutin pentru încercări de a preturba votarea. Marţi, nouă persoane au fost ucise în cursul unor manifestaţii pro-Morsi în timp ce la Cairo a explodat o bombă chiar înaintea deschiderii secţiilor de votare.
Din noua Constituţie au fost îndepărtate o serie de clauze ce deschideau calea unei islamizări a legii - motivul revoltei împotriva lui Morsi - , însă puterile instituţionale au fost modificate nesemnificativ, consolidând şi mai mult influenţa armatei în viaţa politică.
