Cum poate fi îmbunătăţită relaţia România-Ucraina (video)

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, efectuează joi o vizită oficială în România. Cu acest prilej experţi din cele două ţări s-au întâlnit pentru a discuta despre cum poate fi îmbunătăţită relaţia bilaterală şi ce s-ar putea face concret.
Conferinţă dedicată relaţiei România-Ucraina, organizată de Institute of World Policy, Kiev şi FDSC.
Conferinţă dedicată relaţiei România-Ucraina, organizată de Institute of World Policy, Kiev şi FDSC. (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

În cadrul conferinţei ”România - Ukraine - A Relationship retrieval?, organizată de Institute of World Policy, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi German Marshall Fund Bucureşti, experţi ucraineni au prezentat provocările cu care se confrunta Ucraina – de la misiunea foarte dificilă a noului guvern Groisman, care are o majoritate fragilă în Parlament şi va trebui să ia măsuri nepopulare, până la îngheţarea conflictului din estul Ucrainei şi schimbarea survenită în relaţia Kiev-Bucureşti.

Epoch Times vă prezintă câteva dintre cele mai importante idei exprimate în cadrul dezbaterii:

Volodimir Fesenko de la Centrul pentru studii politice Penta:

Există mituri şi simplificări privind reformele din Ucraina, în media occidentală, potrivit cărora nu s-ar face nimic. Din punctul meu de vedere, ţara se schimbă dar mai încet decât ne-am dori.

Reformele s-au desfăşurat foarte bolnăvicios, întârziate în al doilea guvern al lui Iaţeniuc abia.

Am depăşit criza financiar-bancară. Datoria noastră externă este mare. Au fost create noi instituţii anti-corupţie. S-a creat un DNA al nostru şi se analizează experienţa românească.

Lupta cu corupţia se mişcă foarte încet. Există o rezistenţă a politicienilor aflaţi în simbioză cu oligarhii.

Salariul unui funcţionar ucrainean este de circa 100 de euro. Un adjunct de ministru are un salariu de 200-250 de euro. Vă daţi seama că riscul de corupţie este foarte mare. Se discută acum cu structurile europene despre crearea unui fond de rezervă pentru majorarea salariilor, în special în domeniile în care urmează să se desfăşoare aceste reforme.

Un sistem judiciar întreg este corupt la noi, iar judecătorii şi procurorii nu vor să-şi cedeze puterea.

Prima problemă este lipsa voinţei politice de a lupta cu corupţia, pentru că politicienii se tem să-şi piardă puterea şi beneficiile. În prezent parlamentarii nu vor alegeri anticipate pentru ca să nu-şi piardă mandatul, dar acest guvern nu va rezista prea mult. Vor mai fi crize politice pentru că are un sprijin redus în Parlament şi vom mai asista la crize în interiorul coaliţiei.

Premierul Arseni Iaţeniuk trebuia să ia nişte măsuri nepopulare, precum creşterea preţului la energie, la presiunea FMI. Societatea din Ucraina este foarte rezistentă, conservatoare şi paternalistă. Pensionarii se opun reformării pensiilor, iar populaţia nu-şi doreşte privatizări.

Nu a existat un conflict între Poroşenko şi Iaţeniuk comparabil cu cel dintre Iuşcenko şi Timoşenko.

În Ucraina nivelul de încredere în instituţii este scăzut. Preşedintelui după un an i s-a înjumătăţit încrederea, iar aşteptările mari s-au transformat repede în dezamăgire.

Ne aşteptăm în toamnă la mici explozii pentru că urmează creşteri de cheltuieli pentru populaţie. Noul guvern Groisman va trebui să găsească un echilibru între populaţie şi cerinţele FMI. Cred că acesta va fi mai flexibil în politicile sociale decât guvernul Iaţeniuc.

Noua coaliţie are o majoritate fragilă în Parlament, deoarece are susţinerea formală a unor grupuri şi deputaţi independenţi, dar asta nu dă stabilitate. La începutul anului 2014 când s-a creat această coaliţie parlamentară, erau 5 fracţiuni, peste 300 de deputaţi, majoritate constituţională, dar pentru proiectele guvernamentale votau mult mai puţini deputaţi. Apoi unele partide au ieşit din coaliţie, dar mai votau punctual pentru unele proiecte chiar dacă nu mai erau în coaliţie. Vom avea o majoritate situaţională.

Trebuie să păstrăm vectorul european şi să accelerăm ritmul reformelor.

În Donbass, nu vor fi acţiuni militare masive până în toamnă când acestea se vor intensifica pe fondul alegerilor pentru Duma de Stat din Rusia, deoarece conflictul va fi folosit în scopuri electorale. Îngheţarea conflictului din estul Ucrainei este răul mai mic, faţă de un război sau federalizare. Rusia vrea de facto o federalizare. Ucraina vrea ca Donbassul să redevină ucrainean, dar să nu fie autonom. Mai mult, o parte a politicienilor şi a populaţiei, cam o treime, sunt contra unui statut special al Donbasului. Vreo 20% consideră că mai bine să se despartă Donbasul de Ucraina, pentru că altfel problema şi influenţa rusă se va extinde până la Kiev.

Leonid Litra de la Institute of World Policy, Kiev:

”În Donbass, nu vor fi acţiuni militare masive până în toamnă când acestea se vor intensifica pe fondul alegerilor pentru Duma de Stat din Rusia, deoarece conflictul va fi folosit în scopuri electorale. Îngheţarea conflictului din estul Ucrainei este răul mai mic, faţă de un război sau federalizare” - Volodimir Fesenko.

UE îşi pierde răbdarea în raport cu Ucraina. Procesul de liberalizare a vizelor a fost greu. Multe legi au fost adoptate într-o variantă diferită de cea agreată de guvern în Parlament.

Propunerea Comisiei Europene de a liberaliza vizele se vrea o dovadă că integrarea europeană este reală.

Conform unui studiu IWP, 7% dintre ucraineni spun că aşteaptă mai mulţi bani de la UE, dar majoritatea spun că vor mai multe presiuni pe autorităţile de la Kiev.

Referendumul olandez de respingere a AA este văzut în Ucraina ca o chestiune care ţine mai mult de politica internă olandeză şi ca o mare problemă pentru UE.

Acordurile de la Minsk nu sunt total inutile. Sunt mai puţine violenţe în prezent, dar există o diferenţă majoră de abordare între Rusia şi Ucraina. Abordarea Ucrainei este security first – mai întâi implementarea deplină a armistiţiului, recăpătarea controlului asupra graniţei cu Rusia, în timp ce Moscova vrea ca mai întâi să aibă loc alegeri în Donbas, fără retragerea trupelor. Din punctul nostru de vedere este de neacceptat.

Ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei din cauza destabilizării Donbass-ului vara aceasta ar fi o greşeală mare pentru că ar acredita ideea că Kievul, nu Moscova, a încălcat acordurile de la Minsk.

Îngheţarea conflictului din Estul Ucrainei nu este cea mai rea soluţie, în comparaţie cu izbucnirea unui război sau cu federalizarea.

Alyona Getmanchuk, directorul think-tank-ului IWP, Kiev:

Astăzi în Ucraina reformularea relaţiei cu România este un proces dificil. În urmă cu 5-6 ani, România era percepută şi prezentată ca ameninţarea numărul 2 pentru Ucraina. Mai există o inerţie a acestei atitudini din păcate, dar lucrurile se schimbă. Preşedintele Petro Poroşenko este personal interesat de relaţia cu România.

România a demonstrat în ultimii 2 ani că vrea o nouă relaţie. Faptul că a fost prima ţară UE care a ratificat acordul de asociere (AA) al Ucrainei n-a trecut neobservat la Kiev. Ţara a demonstrat cât de solidară poate fi cu Ucraina la nivelul NATO şi UE. România nu mai e privită acum ca o ameninţare şi se înţelege că Ucraina are interesul de a avea un vecin, România, puternic şi de succes.

Ameninţările comune trebuie transformate în proiecte comune.

Alina Inayeh, director Black Sea Trust România:

România nu vrea o Ucraina federalizată după Planul Kozak. Ar fi un precedent periculos pentru Republica Moldova.

Ţara noastră are interesul ca să aibă în Ucraina un vecin stabil şi de succes.

Ar trebui să existe mai multă cooperare între România şi Ucraina la nivel de societate civilă şi să se facă proiecte comune care să menţină cursul european al Ucrainei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii