Birmania: Curăţenie etnică împotriva minorităţii Rohingya, atac asupra unui oraş

Un întreg oraş a fost distrus, iar oamenii au fost forţaţi să-şi petreacă noaptea pe câmpuri, fiindu-le teamă că vor fi ucişi. Musulmanii care trăiesc în Okkan, la 80 km nord de Yangoon, în Birmania, în dimineaţa zilei de întâi mai s-au întors la casele lor şi au găsit numai moloz. Cu o noapte înainte, sute de budişti au invadat zona provocând teroare în rândul populaţiei, informează Associated Press.

"Am fugit pe câmp, fără a lua nimic cu noi - a declarat pentru Associated Press, plângând, Hla Myint, în vârstă de 47 de ani şi tatăl a opt copii - iar acum suntem fără un adăpost". Potrivit poliţiei, o persoană a fost ucisă în acest atac şi au fost distruse 157 de case şi magazine, precum şi două moschee la Okkan iar alte trei sate au fost rase de pe suprafaţa pământului.

În spatele acestui ultim atac se află „Grupul 969”, care ar dori să impună minorităţii musulmane Rohingya un fel de apartheid: budiştii trebuie să evite magazinele conduse de musulmani, sunt interzise căsătoriile mixte şi nu pot fi vândute sau închiriate terenuri acestora.

Aceasta este o filosofie care devine din ce în ce mai populară în ultimele câteva luni şi care alimentează violenţa. În multe oraşe, se pot vedea autocolante cu emblema 969 (numerele reprezintă virtuţile lui Buddha, învăţăturile sale şi comunităţile de călugări). Chiar şi în capitală taxiurile, magazinele şi autobuzele expun simbolul grupului.

Cel mai recent episod de violenţă este datat 30 martie, când au avut loc zece zile de confruntări în oraşul Meikthila în partea de nord a ţării. Au plătit cu vieţile lor tot Rohingya, o minoritate musulmană care nu este tolerată de către budişti. Până în prezent, nu a reuşit strategia de pace a preşedintelui Thein Sein, un reformist care a încercat să reducă creşterea extremismului religios.

Locuitorii din Okkan au simţit pericolul şi după evenimentele de la sfârşitul lunii martie au organizat chiar patrule pentru a proteja oraşul. Autorităţile, însă, le-au spus să nu îşi facă griji şi aşa, după câteva săptămâni, au renunţat.

"S-a întâmplat totul dintr-o dată - a declarat în continuare pentru Associated Press, Hla Myint - mulţimea a venit ţipând: nu vă apăraţi, vrem doar să distrugem moscheea, nu vă vom face rău şi nu vom distruge casele voastre. În schimb au făcut toate acestea".

Ce se va întâmpla acum cu cei fără adăpost? Ciocnirile religioase din Statul de Rakhine la graniţa cu Bangladesh au provocat deja aproape trei sute de morţi şi peste 130 de mii de refugiaţi. Minoritatea Rohingyas nu ştie ce să facă, unii sunt oaspeţi în casele care mai sunt încă în picioare, dar situaţia este dramatică.
Hla Aung, în vârstă de 39 de ani, şi-a pierdut casa şi a acuză poliţia: "Nu au făcut nimic pentru a ne proteja, aşa că este foarte dificil să avem încredere în ei. Aung Myint, în vârstă de 46 de ani, este budist, dar nu aprobă violenţa. El a fost martor la atac, dar nu a ridicat un deget, pentru că, după cum spune el, cine a făcut acest lucru a fost bătut: "Nu am îndrăznit să-i ajutăm, eram îngrijoraţi pentru siguranţa noastră".

Grupurile pentru drepturile omului acuză guvernul de incapacitatea de a opri extremismul budist. Acum, violenţa se extinde şi se aproprie tot mai aproape de capitală, Yangoon. Săptămâna trecută, Human Rights Watch a acuzat autorităţile Statului de Rakhine, inclusiv călugării budişti şi forţele de securitate, de instigare la o campanie organizată de epurare etnică a minorităţii Rohingya din regiune.

Musulmanii reprezintă 4% din cele 60 de milioane de cetăţeni din Birmania, o treime din ţară este formată din minorităţi care doresc o mai mare autonomie.