HRW acuză Birmania de epurare etnică


 
Un susţinător al musulmanilor Rohingya din Myanmar afişează o pancartă în timpul unui protest în faţa ambasei birmaneze din Bangkok, 19 aprilie 2013. Protestatarii au cerut încetarea violenţelor din Myanmar după ce cel puţin 43 de oameni au fost ucişi luna trecută în timpul tulburărilor budisto-musulmane din centrul ţării.
 
Un susţinător al musulmanilor Rohingya din Myanmar afişează o pancartă în timpul unui protest în faţa ambasei birmaneze din Bangkok, 19 aprilie 2013. Protestatarii au cerut încetarea violenţelor din Myanmar după ce cel puţin 43 de oameni au fost ucişi luna trecută în timpul tulburărilor budisto-musulmane din centrul ţării.   (PORNCHAI KITTIWONGSAKUL / AFP / Getty Images)

BANGKOK – Human Rights Watch (HRW) spune că guvernul şi autorităţile locale birmaneze s-au implicat într-o campanie de epurare etnică a etnicilor musulmani Rohingya.

Într-un raport de 156 de pagini publicat luni, 22 aprilie 2013, în Bangkok, grupul spune că autorităţile birmaneze au urmărit activ să strămute etnicii Rohingya din statul vestic Rakhine după violenţele sectariene dintre budiştii şi musulmanii din Rakhine.

Matthew Smith este un cercetător al HRW în problemele Birmaniei. El a spus că oficialii birmanezi şi forţele de securitate ale ţării au permis politicienilor şi călugărilor extremişti să răspândească zvonuri anti-musulmane în statul Rakhine, cunoscut şi sub numele de Arakan. El spune că ei au depus puţine eforturi pentru a opri vărsarea de sânge.

“Nu numai că au eşuat să intervină dar forţele de securitate şi autorităţile guvernamentale au distrus moschee, au blocat efectiv ajutoarele umanitare către populaţiile Rohingya şi uneori au acţionat alături de arakanezi pentru a strămuta în mod forţat musulmanii”, a spus el. “Forţele de securitate au năvălit în satele şi locuinţele musulmane, uneori au tras asupra sătenilor, au jefuit locuinţe, firme şi magazine, şi au adunat la un loc oameni de toate vârstele, incluzând tineri şi copii de până la 8 ani.”

Raportul, numit “Tot ceea ce poţi să faci este să te rogi”, este bazat pe interviuri cu peste 100 de musulmani Rohingya şi budişti din Rakhine, mulţi dintre ei fiind martori oculari.

Unele dintre cele mai grave incidente include masacrarea a 70 de musulmani Rohingya în 23 octombrie 2012 în satul Yan Thei. În ciuda avertizărilor timpurii asupra unui atac, forţele de securitate au dezarmat musulmanii de bastoane şi alte arme simple şi apoi nu i-au protejat de mulţimile de budişti. Printre cei ucişi s-au aflat 28 de copiii, jumătate dintre ei având mai puţin de 5 ani.

Conform cifrelor oficiale, numărul total de victime în două runde de încleştări ce au avut loc în lunile iunie şi octombrie 2012 a fost de aproximativ 200 de oameni, iar alţii peste 100.000 au rămas pe drumuri – marea lor majoritate fiind musulmani Rohingya.

Dar HRW spune că a descoperit dovezi ale cel puţin 4 gropi comune create sau monitorizate de securitatea locală, ridicând temeri că numărul victimelor ar putea fi mai mare.

Phil Robertson este vicedirector pentru secţiunea Asia în cadrul HRW, un grup cu sediul în New York şi care monitorizează situaţia drepturilor omului la nivel global. El a spus că se va cere o investigaţie internaţională independentă şi ca autorităţile să fie trase la răspundere.

“Nu există nicio indicaţie că guvernul a investigat serios sau a încercat să îi tragă la răspundere pe cei responsabili pentru planificarea, organizarea sau participarea la violenţe”, a spus el. “Forţele de securitate guvernamentale fie nu au făcut nimic pentru a opri violenţa fie au participat la ea.”

O purtătoare de cuvânt a guvernului birmanez nu a fost imediat disponibilă pentru a răspunde la acuzaţii, dar autorităţile au negat în trecut faptul că forţele de securitate au participat în atacuri. Oficialii susţin că ei au fost pur si simplu depăşiţi numeric de mulţimea violentă şi au minimalizat atacurile ca fiind doar conflicte comunale şi nu un atac masiv împotriva musulmanilor.

Raportul a fost publicat în timp ce reprezentanţii Uniunii Europene se întâlnesc pentru a discuta despre ridicarea sancţiunilor economice împotriva Birmaniei. UE şi alte state, incluzând SUA, au suspendat sancţiunile anul trecut pentru a răsplăti reformele democratice ale Birmaniei.

Robertson a declarat că este prea devreme pentru a se ridica sancţiunile deoarece încă nu au fost atinse criteriile pentru progres şi acest lucru ar diminua influenţa deţinută de UE.

“În esenţă, în viziunea noastră, ţările membre ale UE renunţă la măsurile care au motivat progresul curent asupra drepturilor omului şi mizează pe bunăvoinţa guvernului şi a armatei birmaneze de a-şi respecta cuvântul în privinţa menţinerii reformelor pe drumul cel bun”, a adăugat el.

Etnicii Rohingya nu sunt recunoscuţi ca cetăţeni în Birmania şi sunt consideraţi de ONU drept una dintre cele mai persecutate minorităţi din lume. Mii de musulmani Rohingya au fugit din Birmania către Tailanda, Malaezia şi Indonezia în bărci de lemn aglomerate. De asemenea, câteva sute de oameni s-au înecat în încercarea lor de a fugi din ţară după violenţele de anul trecut.

Preşedintele indonezian Susilo Bambang Yudhoyono vizitează Birmania în această săptămână.

Robertson spune că vecinii Birmaniei au o responsabilitate aparte asupra chestiunii Rohingya.

“Credem că preşedintele indonezian şi premierul Malaeziei, şi alte ţări care primesc un număr semnificativ de etnici Rohingya ce fug [din Birmania] cu bărcile, au un rol important de jucat în relaţiile cu Birmania şi au obligaţia de a spune guvernului birmanez că această situaţie este inacceptabilă, că aceştia sunt cetăţeni ai Birmaniei”, a explicat Robertson. “Ei trebuie să fie consideraţi ca atare şi este inacceptabil ca Birmania să continue să urmărească politici care încurajează oamenii să fugă în bărci şubrede în ţările învecinate.”

Liderii Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) se întâlnesc pentru un summit în această săptămână în Birmania dar, deoarece ei pot acţiona doar prin consens, membrii nu sunt aşteptaţi să discute problema.

Robertson spune că ASEAN a menţinut tăcerea asupra chestiunii Rohingya şi a cerut grupului să reconsidere dacă Birmania este în continuare o gazdă potrivită pentru summiturile ASEAN din 2014.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe