Armand Goşu: ”Bucureştiul ar trebui să meargă mult mai pe vârfuri cu dosarul R. Moldova în braţe”
În contextul vizitei preşedintelui moldovean Nicolae Timofti în România, specialistul în spaţiul ex-sovietic a arătat că Bucureştiul a pus nişte condiţii palide pentru ajutorul financiar acordat Chişinăului.
Armand Goşu, politolog român (europalibera.mobi)
”Pentru partea cea mai numeroasă a societăţii, a opiniei publice din Republica Moldova, lucrurile nu arată bine. Şi Bucureştiul e, mai degrabă, criticat pentru atitudinea de susţinere faţă de regimul Plahotniuc de la Chişinău. Cum spui că susţii populaţia acestui stat, când peste 90% din populaţie e împotriva unui om, iar tu, în numele stabilităţii, îl susţii pe acest om. Deci, e puţin schizofrenică atitudinea aceasta. Nu poţi să invoci la nesfârşit stabilitatea pentru a scuza, a te piti, invocând stabilitatea pentru a susţine anumite persoane. Lucrurile sunt ceva mai complicate aici. Fiindcă nu avem acces la informaţie suficient, cred că sunt şi multe lucruri tenebroase din istoria recentă a relaţiei bilaterale pe ultimii 15 ani, fire nevăzute care îl leagă pe acest oligarh de anumite cercuri de putere, de servicii secrete, de Ministerul de Externe din România”, a explicat Goşu într-un interviu acordat Europei Libere.
Mai mult, Armand Goşu a afirmat că ”banii româneşti ar fi venit fără niciun fel de condiţionalitate, dacă nu ar fi intervenit Bruxellesul şi Washingtonul. Cred că aranjamentele erau făcute ca banii să plece foarte repede spre Chişinău. Numai că au intervenit comisari, au intervenit oameni importanţi de la Bruxelles şi de la Washington, care au mai temperat din entuziasmul guvernului Cioloş de a trimite bani la Chişinău şi au obligat, într-un fel, acea atitudine, guvernul român să condiţioneze acel împrumut”.
În opinia sa, condiţiile puse de România Chişinăului pentru acordarea ajutorului financiar sunt destul de palide în raport cu concluziile Consiliului UE, care ”sunt foarte precise, sunt mult-mult peste condiţionalităţile României care par, în comparaţie cu aceste concluzii, nişte bla-bla-uri foarte timide”.
”Sunt foarte multe articole, dacă v-aţi uitat pe cele 13, care îl vizează clar pe Plahotniuc, numai că nu apare numele lui Plahotniuc: depolitizarea instituţiilor; combaterea corupţiei sistemice; transparenţă şi responsabilitate în gestionarea finanţelor publice; ancheta privind fraudarea sistemului bancar în 2014; lipsa de independenţă a justiţiei; reforma Procuraturii, care e considerată prioritate; reforma constituţională, ce încearcă să obţină Platforma DA – alegerea preşedintelui de către întregul popor; libertatea presei; limitarea concentrării proprietăţii mass-media şi asigurarea pluralismului mediatic. Doar că nu scrie de trusturile lui Plahotniuc clar în text. Deci, după aceste condiţionalităţi, eu cred că Bucureştiul ar trebui să fie mult mai atent şi să meargă mult mai pe vârfuri cu dosarul Republica Moldova în braţe”, a precizat specialistul în spaţiul post-sovietic.
Referitor la acţiunile guvernului Filip de la învestire încoace, expertul a susţinut că „în ultimele două săptămâni, am asistat doar la acţiuni de PR, dintr-odată ni se sugerează de acel conglomerat de presă controlat de Plahotniuc, că viaţa în Republica Moldova a devenit mai bună, un PR destul de ieftin. Oricum, chiar şi în condiţiile unei populaţii sărăcite, disperate, pe termen mediu şi lung, nu are cum să conteze impactul”.
”Pe de altă parte, această linişte suspectă din aceste săptămâni, când expiră mandatul preşedintelui Timofti, mă face să mă gândesc că cineva, undeva în spate, pregăteşte iar lovituri politice. Şi mă întreb în ce ar putea consta aceste lovituri politice? Cine urmează să fie propus la preşedinţie? Pentru că există riscul ca Republica Moldova să o apuce pe traseul nu neapărat al Belarusului, dar măcar al Armeniei, ceea ce, sigur, cea mai mare parte a populaţiei Republicii Moldova nu-şi doreşte”, a mai spus expertul.
