Argentina: Marş al tăcerii în memoria procurorului Alberto Nisman

Zeci de mii de oameni au participat miercuri la un marş simbolic al tăcerii în Buenos Aires pentru a marca o lună de la moartea suspectă a unui procuror care era pregătit să o acuze pe preşedinta argentiniană pentru muşamalizarea implicării unor oficiali iranieni într-un atac cu bombă din 1994.

Moartea lui Alberto Nisman în circumstanţe misterioase a trimis unde de şoc pe cuprinsul Argentinei înaintea alegerilor prezidenţiale din octombrie şi a făcut ca ultimul an din mandatul prezidenţial al Cristinei Fernandez de Kirchner să fie din ce în ce mai tulburat.

“Valorile noastre democratice sunt afectate”, s-a plâns manifestantul Eduardo Gonzalez, 46 ani, în timp ce ploaia torenţială a cuprins capitala argentiniană. “Dorim o înlăturare a corupţiei”.

Protestul de miercuri, cel mai mare în timpul mandatului de şapte ani al preşedintei Kirchner, a fost organizat de un grup de procurori care au declarat că prin această acţiune se doreşte onorarea lui Nisman şi că nu este vorba de un protest motivat politic. Grupul de procurori a intrat deseori în conflict cu guvernul de stânga al lui Kirchner şi s-a plâns de existenţa unei culturi de intimidare şi interferenţă în tribunalele Argentinei.

Oficialii guvernamentali de vârf i-au acuzat pe procurori că încearcă să desfăşoare un “puci juridic” şi că merg mână în mână cu oponenţii politici de dreapta ai preşedintei Kirchner.

Alte câteva mii de persoane s-au adunat în cadrul unor marşuri de solidaritate în oraşele Rosario şi Cordoba, în staţiunea Mar del Plata şi în provincia nord-vestică Tucuman.

La rândul ei, Casa Albă a declarat miercuri că monitorizează situaţia din Argentina. Un purtător de cuvânt al administraţiei Obama a susţinut că Washington-ul este îngrijorat în legătură cu problemele legate de aplicarea legii şi justiţiei în această ţară – probleme care au ieşit la iveală de la moartea lui Nisman.

Kirchner a fost pusă oficial sub acuzare pentru că ar fi muşamalizat presupusa implicare a unor oficiali iranieni în cel mai grav atac terorist al ţării. Acum, un judecător trebuie să decidă dacă acest caz va merge mai departe.

Într-un document înregistrat la tribunalul federal, procurorul Gerardo Pollicita i-a acuzat oficial pe Fernandez, pe ministrul de externe Hector Timerman, pe avocatul Andrés Larroque şi pe alţi susţinători guvernamentali pentru încercarea de a înlătura oficialii iranieni suspecţi de pe listele Interpolului în schimbul unor avantaje comerciale. Declaraţia de 62 de pagini a lui Pollicita a fost postată pe website-ul procurorului general, conform Bloomberg.

Pollicita a declarat că şi-a bazat acuzaţiile pe afirmaţiile şi plângerea formulată prima dată de procurorul Alberto Nisman, care a fost găsit mort în apartamentul său în 18 ianuarie, cu o singură rană de glonţ la cap şi fără niciun bilet de sinucidere. Moartea sa a avut loc înainte ca el să îşi expună rezultatele investigaţiei în faţa legiuitorilor.

Fernandez, 61 de ani, a negat acuzaţiile împotriva ei şi a declarat luna trecută că s-ar putea ca Nisman să fi fost ucis pentru a păta imaginea guvernului. În plus, Aníbal Fernandez, şeful cabinetului, a numit raportul lui Nisman nefondat şi fără un merit legal.

Nisman a fost numit în 2004 de Nestor Kirchner, răposatul soţ şi totodată predecesorul preşedintei, să investigheze atentatul cu bombă asupra Federaţiei Israeliene de Ajutor Reciproc (AMIA), incident în care au murit 85 de oameni şi au fost răniţi alţi 300.

Nisman l-a acuzat şi pe fostul preşedinte Carlos Menem (1989-1999) pentru că ar fi ajutat la obstrucţionarea investigaţiei asupra atacului cu bombă, care, de altfel, nu a fost niciodată soluţionat.

Începând cu 2006, tribunalele argentiniene au cerut extrădarea a opt cetăţeni iranieni, incluzându-l pe fostul preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, în chestiunea AMIA.

Conducerea Argentinei a acuzat Hezbollah, mişcarea şiită libaneză, că a desfăşurat atacul la ordinele Iranului. Teheranul a negat aceste acuzaţii.

Nisman a declarat că deţinea convorbiri telefonice care aparent demonstrau că guvernul lui Kirchner şi autorităţile argentiniene au cedat cerinţelor iraniene după ce Teheranul a oferit câteva contracte comerciale avantajoase.

În cadrul audierii din Congres, Nisman urma să prezinte dovezi care arătau că Timerman şi Kirchner au avut un plan de impunitate “pentru a-i proteja pe fugarii iranieni.”

De asemenea, Nisman a ordonat îngheţarea unor active în valoare de 23 milioane USD ce aparţineau lui Kirchner, Timerman şi altor oficiali argentinieni.

În 2013, Congresul argentinian a căzut de acord cu Teheranul să formeze o comisie care să investigheze atacul din 1994. Atacul cu bombă asupra centrului evreiesc a avut loc la doi ani după un atac împotriva Ambasadei israeliene din Buenos Aires, în care au murit 29 de oameni.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.