Aderarea la spaţiul Schengen, discutată de Corlăţean cu ambasadorii UE

Ambasadorii statelor UE au discutat marţi cu ministrul român de Externe Titus Corlăţean despre aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, alte temele actuale ale agendei europene şi legate de MCV. Oficialii europeni au mai dezbătut stadiul negocierilor cu Parlamentul European privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii în perioada 2014-2020, evoluţiile economice la nivel european, extinderea UE, Parteneriatul Estic, securitatea energetică.

"Ministrul Corlăţean a reiterat obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen, evidenţiind faptul că acesta este un obiectiv legitim pentru România şi a exprimat încrederea privind adoptarea unei decizii pozitive privind aderarea până la sfârşitul anului, conform celor convenite cu ocazia Consiliului UE Justiţie Afaceri Interne din martie 2013", se arată în comunicatul MAE.

Ministrul le-a prezentat ambasadorilor ultimele evoluţii în ceea ce priveşte consolidarea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, în contextul în care s-a apreciat că a fost amânată aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen din cauză că autorităţile române nu au redus eficient corupţia.

Corlăţean i-a asigurat pe ambasadorii statelor UE de "climatul politic şi investiţional stabil, precum şi perspectivele economice pozitive ale României pentru anul în curs, fiind prevăzută o creştere economică de 1,6% din PIB".

Aderarea amânată

România ar mai avea de aşteptat încă cel puţin un an până se va lua o decizie privind intrarea sa în spaţiul Schengen, conform unei surse diplomatice din Consiliul Uniunii Europene, citată recent de site-ul bulgar Novinite.com. Problema extinderii a devenit în întregime politică şi nu este aşteptată nicio decizie până la sfârşitul lui 2013, conform declaraţiilor sursei.

Au fost reamintite ţările care s-au împotrivit aderării României şi Bulgăriei la Schengen, adică Olanda, Germania şi Franţa. În această situaţie, sursa a apreciat că obţinerea unui consens va fi dificilă, mai ales că mai multe ţări nu sunt de acord cu extinderea spaţiului Schengen.

Chiar dacă rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care vor fi făcute publice la sfârşitul lui 2013, vor fi pozitive, nici atunci nu se va da undă verde pentru primirea unor noi state.

Despre posibilitatea amânării aderării României la spaţiul Schengen a vorbit recent şi Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel, ambasadorul Olandei la Bucureşti. Acesta a precizat că ar putea fi vorba despre o perioadă de cinci ani.

O astfel de decizie nu este exclusă dacă România nu-şi va rezolva problemele, a mai precizat diplomatul, arătând totodată că îndeplinirea anumitor condiţii nu duce la uitarea problemelor care blochează, în acest moment, aderarea Bucureştiului la Schengen, relevă publicaţia Calea Europeană.

„Îndeplinirea unor condiţii nu rezolvă neapărat problemele care blochează în acest moment aderarea României la spaţiul Schengen”, a precizat ambasadorul.

Ţări precum Finlanda şi Olanda au anunţat că vor aştepta concluziilor viitorului raport MCV pe justiţie, iar subiectul aderării României la spaţiul Schengen nu se va mai discuta în Consiliul JAI până la finalul anului 2013.

Priorităţile României

Autorităţile din România ar trebui să ia măsuri pentru a asigura integrarea ţării în UE, prin accederea în spaţiul Schengen şi trecerea la moneda europeană. Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că integrarea rapidă a României în UE este necesară în contextul în care se aşteaptă o revizuire a tratatelor UE, în următorii doi-trei ani pentru a fi adaptate la noile realităţi. Statele ar urma sa fie împărţite în performante şi neperformante.

Priorităţile României, în viziunea preşedintelui Băsescu, sunt accederea în Schengen, în zona euro şi consolidarea statului de drept care ar trebui realizate "credibil şi rapid".

"Îmi este clar că sunt state care nu vor să mai plătească pentru statele care nu se integrează. Şi nu ştiu dacă este pe bună dreptate sau nu, dar acest proces există. Aceste semne de întrebare în mod nepublic sunt ridicate în cancelariile europene", a afirmat Băsescu.

Autorităţile române ar trebui să fie conştiente că nu vor putea negocia cu oficialii europeni, dacă nu îndeplinesc condiţiile impuse de aceştia.

"România poate negocia atunci când îşi poate făcea treaba la ea acasă, nu ai cum să negociezi cu statele membre ce vă că la piaţă: "Hai treceţi-ne şi pe noi pe malul celălalt chiar dacă nu suntem ca voi". Noi ne-am angajat să fim ca ei când am cerut să intrăm în UE. (...) Nimeni nu ne cere să fim mai sfinţi decât Fecioara Maria, dar ne cer să respectăm nişte standarde politice, standarde de conduită care să fie asemănătoare lor", a precizat Băsescu.