450.000 de euro pe rachete…antigrindină

Din primăvară şi până acum, punctele de lansare a rachetelor antigrindină au tras aproape 450 de rachete, în valoare de 1.000 de euro bucata, dar cei care au fost astfel protejaţi spun că sistemul merită toţi banii.

România s-a confruntat în această vară, mai mult decât oricând, cu două fenomene meteo extreme, care au afectat iremediabil culturile agricole: seceta cruntă, care în unele zone se spune că a fost cea mai gravă din ultimii 50 de ani, şi grindina, care a pus la pământ mii de hectare de culturi.

Potrivit site-ului “incont.ro”, după ani de eforturi, acest sistem protejează de căderile de gheaţă doar nouă comune din România, în restul ţării agricultorii fiind la mila cerului. La bază se pare că ar fi costurile foarte mari, dar şi birocraţia “made în România”: întregul proiect este implementat de o organizaţie cu 26 de angajaţi la centru şi doar 14 în teritoriu, unde apar, de fapt, problemele.

Primii paşi timizi în combaterea grindinei s-au făcut în Muntenia, unde există şase puncte de lansare a rachetelor cu ioni de argint. La centrul de comandă din Ploieşti, operatorii urmăresc atent radarele meteorologice şi dau alarma. Operatorii calculează unde trebuie să ajungă racheta, anunţă punctele de tragere şi lansează. "Un punct de lansare este dotat cu 48 de rachete antigrindină şi asigură cu o eficacitate de 75 până la 90 la sută protecţia împotriva grindinei", explică dr. ing. Marius Rădulescu, şeful secţiei de cercetare rachete.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii îi îndeamnă pe oameni să aştepte cu răbdare pentru ca programul antigrindină este în etape şi se va încheia în 2024.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii îi îndeamnă pe oameni să aştepte cu răbdare pentru că programul antigrindină este în etape şi se va încheia în 2024. Deocamdată, funcţionează ori sunt în curs de implementare centre antigrindină în Prahova, Moldova, Mureş şi Timiş, care ar trebui să protejeze 600.000 de hectare de culturi agricole dintr-un total de 1,6 milioane. Cifra este însă mult mai mică, după cum recunosc şi cei de la Agricultură. "La nivel de ţară este nevoie să protejăm cât de mult. Protejăm în jur de 130.000 de hectare din 1,6 milioane de hectare, cât ar trebui", recunoaşte Georgică Florescu, director general în Ministerul Agriculturii.

Sistemul antigrindină a început cu înfiinţarea unui comitet plin de şefi. Conform organigramei de pe site-ul Ministerului, autoritatea ce implementează sistemul are 4 directori, 3 specialişti în resurse umane, unul în comunicare, auditor, jurist, mai mulţi economişti, 3 inspectori şi doar 14 lucrători în teritoriu, din care doi sunt şefi birou.