27 de ani de la Mineriadă. A venit ziua judecăţii pentru Iliescu & Co

La aproape 28 de ani de când minerii năvăleau în Bucureşti, la chemarea lui Iliescu, pentru a înnăbuşi în sânge tot ce însemna rezistenţă faţă de acapararea puterii de către FSN, dosarul evenimentelor din iunie '90 intră pe rolul Înaltei Curţi.
Mineri la mineriadă în Bucureşti
Mineri la mineriadă în Bucureşti (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

UPDATE: Următorul termen în dosarul Mineriadei a fost stabilit pentru 29 iunie şi se va judeca la Tribunalul Municipiului Bucureşti, ceea ce înseamnă că victimele citate în proces nu vor mai fi obligate să aştepte ore în şir în frig, aşa cum s-a întâmplat astăzi.

* * *

UPDATE: Victimele mineriadei citate astăzi în dosar au aşteptat ore în şir în faţa neîncăpătorului sediu al Curţii Militare de Apel Bucureşti - unde Înalta Curte a decis să se judece primul termen - doar pentru a depune o copie după buletin şi a semna.

"Am fost rănită grav în 14 iunie 1990. Am rămas fără un rinichi. Am venit să văd ce se întâmplă astăzi... e o bătaie de joc, ne-au chemat pe toţi aici să ne ia o copie după buletin şi să semnăm...", a declarat, pentru Epoch Times, Dumitru Viorica, una dintre victimele prezente astăzi la Curtea Militară de Apel.

Printre cei veniţi la primul termen s-a aflat şi Viorel Ene, preşedinte al Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România, care s-a declarat nemulţumit de numărul mic de persoane puse sub acuzare în dosar. Potrivit lui Viorel Ene, mulţi dintre cei ce ar trebui traşi la răspundere pentru suferinţa provocată în vara lui 1990 n-au fost puşi sub acuzare.

"E o bătaie de joc, într-o sala de 30 de persoane sunt mai mult de 30 de avocaţi... când citezi 1000 şi ceva de persoane. E faza preliminară, e primul termen, ştim că vor urma numeroase amânări.

Speranţa noastră este ca dosarul să se întoarcă la Parchet şi să fie bine instrumentat la modul că nu putem să fim de acord ca numai 15 persoane să răspundă de represiunea din iunie 1990", a declarat Viorel Ene, preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România.

UPDATE: În jur de 100 de persoane dintre cele peste 1000 de părţi vătămate citate de judecători s-au prezentat la proces. Oamenii s-au văzut nevoiţi să stea afară, căci sala în care se judecă primul termen este mult prea mică să îi încapă şi sunt nemulţumiţi că nu sunt citaţi în ordine alfabetică.

Una dintre victimele citate a leşinat, fiind chemată ambulanţa.

Dintre inculpaţii celebri, în jurul orei 9.15 la Curtea Militară de Apel ajunsese doar Virgil Măgureanu, el fiind primit cu huiduieli de către victimele Mineriadei.

* * *

Sute de tineri au fost zdrobiţi în bătaie de mineri în vara lui 1990. Unii dintre ei au rămas cu sechele fizice şi psihice pe viaţă. Alţii au emigrat, refuzând să mai trăiască într-o ţară unde Preşedintele a fost capabil să asmută cetăţeni contra cetăţeni, pentru a-şi asigura puterea. La 27 de ani şi jumătate de la acea ruşinoasă pată din istoria ţării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va începe marţi judecarea, în cameră preliminară, a dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, dosar în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Român şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Termenul de marţi al procesului va avea loc la sediul Curţii Militare de Apel Bucureşti. La acest prim termen, un judecător va discuta măsuri şi excepţii în cadrul procesului, dezbaterile nefiind publice, informează Agerpres.

Reamintim că pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Roman de Informaţii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

Au mai fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil 'Cico' Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere 'Valea Jiului'; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Mineriada

În zorii zilei de 13 iunie 1990, statul român, condus de Ion Iliescu, a trimis impresionante efective de poliţişti şi soldaţi în Piaţa Universităţii împotriva unei mâini de grevişti ai foamei. Tot pe 13 iunie, în Bucureşti s-a tras, 4 oameni fiind ucişi prin împuşcare. O zi mai târziu, în Bucureşti au năvălit minerii chemaţi de Iliescu precum şi alţi mii de cetăţeni din toată ţara, convocaţi de senatori şi deputaţi. Au urmat bătăi, arestări, jafuri şi devastare.

Bilanţul acelor zile de teroare s-a soldat cu uciderea prin împuşcare a patru persoane şi rănirea altor 18. De asemenea, 1.388 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.250 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.

Ceea ce face din Mineriadă unul dintre cele mai dureroase şi ruşinoase episoade ale istoriei contemporane este faptul că preşedintele ţării a asmuţit cetăţeni ai acestei ţări împotriva compatrioţilor lor. În plus, nu trebuie uitat că, potrivit martorilor vremii, armata dotată cu muniţie de război a tras împotriva populaţiei civile. Pe 13 iunie 1990, patru persoane au fost omorâte prin împuşcare iar alte 18 rănite.

Recomandăm şi Înregistrările video cu prestaţia lui Iliescu la Mineriadă, ascunse de TVR cât a fost preşedinte (Video)

25 de ani mai târziu, în data de 21 octombrie 2015, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost chemat la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă că are calitatea de suspect pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul "Mineriada". A fost nevoie de încă un an şi aproape trei luni pentru ca Iliescu să devină din suspect, inculpat.

Pe 13 iunie 2017, Ion Iliescu a fost trimis finalmente în judecată de Parchetul Militar, alături de Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Roman de Informaţii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

Au mai fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil 'Cico' Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere 'Valea Jiului'; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Multe alte persoane cu nume mai mult sau mai puţin sonore implicate în drama de acum 27 de ani nu au fost însă puse sub acuzare. Potrivit Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România, dosarul a fost deschis doar parţial. Concret, AVMR acuză că procuratura "refuză să cerceteze despre victimele îngropate la Străuleşti şi Domneşti" şi refuză să-i pună sub urmărire penală pe procurorii care, în '90, au emis mandate ilegale de arestare împotriva cetăţenilor reţinuţi ilegal la Măgurele şi Băneasa. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne