Trei ani de la Colectiv. "Vi se pare că s-a schimbat ceva? Sistemul de sănătate de stat a dat faliment"

Deşi au trecut nu mai puţin de trei ani de la tragedia de la clubul Colectiv, care a şocat România, sistemul de sănătate nu s-a îmbunătăţit, ba dimpotrivă, problemele s-au agravat, a tras un semnal de alarmă marţi, pe pagina sa de socializare, deputatul USR Claudiu Năsui.

"Azi se împlinesc trei ani de la tragedia din Colectiv. 3 ani din ziua în care am văzut în ce hal a ajuns sistemul de sănătate din România. De atunci, vi se pare că s-a schimbat ceva în sistem? Acum 3 ani, după tragedia din Colectiv, am putut vedea încă o dată că sistemul de sănătate de stat a dat faliment. Din păcate, la 3 ani după această tragedie, avem în continuare acelaşi sistem care a clacat total. Deşi sumele care merg în el din banii noştri au tot crescut, problemele nu s-au rezolvat. Ba dimpotrivă, s-au agravat şi am ajuns acum să fim şi mai nepregătiţi decât atunci în cazul în care s-ar întâmpla un nou dezastru. Dacă în 2015 existau 11 paturi pentru marii arşi (total insuficiente, practic 33.5 pacienţi per pat), astăzi mai există doar cinci. Banca de piele cu ajutorul căreia s-au reuşit nişte intervenţii în cazul Colectiv a fost, de atunci, desfiinţată. În plus, România rămâne fruntaşă în numărul infecţiilor nosocomiale, în 2017 înregistrându-se peste 10.000 de astfel de cazuri (iar ele fiind sub-raportate)", a declarat Năsui.

Potrivit deputatului USR, în afara unor propuneri inutile, precum instituirea Zilei Pacientului Ars, nu s-a făcut aproape nimic pentru a schimba sistemul.

"Ne-am obişnuit să auzim că nu există bani pentru sănătate, însă o simplă privire la cum a evoluat bugetul Ministerului Sănătăţii ne arată că acesta aproape s-a triplat din 2006 până acum. Unde s-au dus aceşti bani? E simplu de văzut. O parte au fost pur şi simplu furaţi. Din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), asiguratorul de stat obligatoriu în domeniul sănătăţii, s-a furat ca în codru. Aproape toţi foştii preşedinţi ai CNAS sunt urmăriţi sau condamnaţi penal pentru furt din bani publici. O altă parte s-au risipit. Acum câţiva ani era un mare spital din Bucureşti care nu avea medicamente şi punea pacienţii să-şi cumpere propriile medicamente, dar îşi instala wifi peste tot. Sau cine nu a auzit de multiplele cazuri de aparatură sofisticată care zace nefolosită în subsoluri sau chiar pe holuri. În final, doar o mică parte contribuie la îmbunătăţirea calităţii actului medical", a continuat Năsui.

În tot acest context, deputatul susţine că spitalele de stat continuă să fie într-o stare deplorabilă.

"Tot mai mulţi români aleg să se trateze în spitale private pe care le plătesc în plus faţă de ce plătesc deja pe sănătatea „gratuită”. Alţii, care au suficiente fonduri, merg să se trateze în afara ţării. Ceilalţi sunt prizonierii unui sistem care pe 5 ale lunii le spune să se întoarcă luna următoare pentru că nu mai au „plafon”. Ce ar fi să-i spunem şi noi statului care ne ia 10% din orice venit CASS (asigurarea de stat obligatorie de sănătate) că îi dăm luna viitoare că nu mai avem plafon? Cel mai grav lucru, în schimb, este că în tot acest timp, de la tragedia din Colectiv şi până acum, a fost un ministru al Sănătăţii care chiar începuse reforme de maxim bun simţ. Este vorba de Vlad Voiculescu care a început reforme anti-nepotism. De exemplu, un manager de spital public să nu mai poată fi plătit pentru activităţi didactice sau de cercetare de către furnizorii de bunuri şi servicii ai spitalului. Cum să fie acela imparţial atunci când alege furnizorii de medicamente, de exemplu, ai spitalului dacă el primeşte bani de la unii dintre ei. Vi se pare de bun simţ? Pentru PSD şi ALDE nu a fost. Toate reformele acelea au fost respinse încă de la începutul anului 2017", a afirmat Năsui.

Deputatul a arătat că, astfel, trei ani mai târziu, chiar putem să ne întrebăm dacă am învăţat ceva din tragedia de la Colectiv.

"Sistemul a rămas acelaşi, banii au venit mai mulţi, dar problemele s-au agravat. Dacă vrem să avem o şansă să avem un sistem de sănătate sănătos, trebuie să-l reaşezăm pe principii sănătoase care să pună efectiv pacientul în centrul sistemului, iar asta nu doar la modul declarativ", a conchis Năsui.