Summitul G7: De la Ucraina la Siria şi Libia

Liderii celor mai industrializate state din lume (G7) au susţinut la unison, la Bruxelles, operaţiunile Kievului în sud-estul Ucrainei, dar au condamnat în mod categoric lupta Damascului împotriva detaşamentelor înarmate ale 'opoziţiei civile moderate', relatează într-un comentariu agenţia de presă rusă ITAR-TASS.

Reprezentanţii statelor din G7 au salutat alegerile prezidenţiale desfăşurate în Ucraina pe fondul vărsărilor de sânge, scrutin la care, după cum precizează agenţia rusă, nu au luat parte locuitorii regiunilor estice, şi au taxat drept 'fals' alegerile prezidenţiale din Siria, care s-au desfăşurat pe fondul unor acţiuni militare şi chiar al unor tiruri produse în capitală.

Toate acestea au fost notate în cele două pagini ale documentului final al summitului, în două paragrafe aproape alăturate.

Participanţii la reuniune au promis că vor continua să acorde sprijin Ucrainei şi au îndemnat Rusia să sprijine stabilizarea situaţiei din ţara vecină. Declaraţia însumează nenumăratele afirmaţii anterioare ale Occidentului şi nu conţine propuneri principial noi. De asemenea, la summit nu au fost luate niciun fel de decizii cu privire la sancţiuni impuse Rusiei.

Cu alte cuvinte, declaraţia ar putea fi considerată una absolut ordinară, dacă nu ar fi această discrepanţă majoră dintre modurile în care participanţii au evaluat criza din Ucraina şi războiul din Siria. Liderii G7 şi-au confirmat 'sprijinul total pentru acţiunile Ucrainei' şi au calificat operaţiunile Kievului din estul ţării drept 'acţiuni echilibrate, pentru restabilirea legii şi ordinii'.

În acelaşi timp, ei au condamnat acţiunile 'regimului (preşedintelui Siriei Bashar) al-Assad, care este forţa motrice a conflictului, în urma căruia 160.000 de oameni au murit şi 9,3 milioane au nevoie de ajutor umanitar'. Liderii G7 au calificat drept 'fals' alegerile prezidenţiale desfăşurate în Siria la 3 iunie, în pofida faptului că la acestea au participat 73,42% dintre alegători, dintre care peste 88% au votat pentru preşedintele în exerciţiu. Participanţii summitului de la Bruxelles au refuzat să recunoască rezultatele acestor alegeri, declarând că 'Assad nu are viitor în Siria'.

Total diferit au fost evaluate alegerile prezidenţiale din Ucraina, din 25 mai, la care s-a înregistrat o prezenţă de 60,29%. Summitul G7 a salutat 'desfăşurarea cu succes a alegerilor', care 'au fost organizate într-o situaţie complicată'. 'Prezenţa ridicată a demonstrat aspiraţia cetăţenilor ucraineni de a-şi decide propriul viitor', se spune în declaraţie.

Liderii G7 au salutat 'măsurile unilaterale restrictive iniţiate împotriva companiilor şi persoanelor fizice din Rusia', confirmându-şi, fără alte precizări, intenţia de a iniţia, într-un viitor nedeterminat, 'noi sancţiuni, dacă evenimentele o vor cere'. După cum a explicat cancelarul federal Angela Merkel, această problemă 'necesită o dezbatere şi analiză suplimentară'. 'Trebuie să vedem rezultatele negocierilor cu preşedintele rus şi să evaluăm evoluţia ulterioară a situaţiei. În baza acestui lucru, dacă va fi nevoie, ne vom reuni din nou, pentru a discuta problema sancţiunilor', a spus Merkel.

Participanţii la summit au condamnat acţiunile Moscovei pentru alipirea Crimeii, precum şi a Ucrainei, la Rusia, cerând din nou 'încetarea imediată' a acestor acţiuni. Liderii G7 au îndemnat Rusia să 'colaboreze cu guvernul Ucrainei, în scopul asigurării unei păci durabile, să recunoască rezultatele alegerilor din această ţară, să finalizeze retragerea trupelor sale de la graniţa cu Ucraina, să oprească fluxul de arme şi de combatanţi în afara frontierelor', precum şi 'să-şi folosească influenţa' pe care o are asupra adepţilor federalizării, pentru a-i convinge să capituleze şi să nu mai facă uz de violenţă.

Declaraţia finală conţine un îndemn la 'dezarmarea tuturor formaţiunilor ilegale' şi un sfat adresat Kievului 'de a continua reforma constituţională' şi de a garanta 'drepturile minorităţilor naţionale'.

Grupul celor 7 a salutat demararea unei politici ferme de economie bugetară în Ucraina, care constituie o condiţie pentru oferirea ajutorului FMI în valoare de 17 miliarde de dolari, exprimându-şi sprijinul pentru 'diversificarea surselor de gaz pentru Ucraina', în primul rând pentru reimportarea de gaz rusesc din Europa.

Pe fondul acestui set de fraze standard, iese în mod clar în evidenţă unul dintre ultimele paragrafe ale documentului, dedicat Libiei. Potrivit ITAR-TASS, acest paragraf 'arată ca o capodoperă de suprarealism'.

Participanţii la summit 'şi-au confirmat sprijinul pentru o Libie liberă, prosperă şi democratică, ce va juca un rol important în promovarea securităţii regionale'. În ultimii 2,5 ani, această ţară se află într-o stare de haos, conducerea de la Tripoli nu controlează situaţia pe întreg teritoriul statului, care s-a destrămat în zone aflate sub controlul unor clanuri şi formaţiuni armate, ce se află în stare de război civil.

După cum precizează agenţia de presă rusă, Libia, o ţară altădată prosperă, a alunecat în această prăpastie după campania aeriană a NATO, întreprinsă sub pretextul apărării populaţiei paşnice din Libia, în scopul susţinerii rebeliunii din Benghazi împotriva lui Moammer Gaddafi. În 2011, membrii NATO au desfăşurat, timp de 9 luni, atacuri aeriene asupra forţelor fidele lui Gaddafi, desfăşurând între 30 şi 150 de zboruri pe zi. Operaţiunea a fost sistată practic imediat după uciderea liderului libian de către rebeli.

Însă, după această 'victorie' nu a urmat un triumf al democraţiei. În ceea ce priveşte influenţa pozitivă a Libiei asupra securităţii regionale, la ora actuală ţara a devenit principalul furnizor de arme, 'scurse' în întreaga Africă de Nord din depozitele sale jefuite. De altfel, o bună parte dintre aceste arme a ajuns şi în Siria, conchide ITAR-TASS.