SUA cer explicaţii Ungariei în cazul militarului care a omorât un armean

SUA au cerut explicaţii Budapestei în urma extrădării în Azerbaidjan a militarului Ramil Safarov, condamnat de justiţia ungară la închisoare pe viaţă după ce a ucis un ofiţer armean, a anunţat purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate naţională Tommy Vietor, potrivit RIA Novosti.

"Statele Unite au cerut explicaţii Ungariei în urma deciziei de a-l repatria pe Safarov în Azerbidjan. Ne vom exprima autorităţilor azere preocuparea în urma deciziei de a-l graţia pe Safarov. Acest demers este în contradicţie cu eforturile vizând diminuarea tensiunilor în regiune", a declarat oficialul american.

Relaţiile dintre Ungaria şi Armenia s-au tensionat în urma deciziei Budapestei de a-l repatria la Baku pe ofiţerul azer condamnat la închisoare pe viaţă de justiţia ungară pentru uciderea unui cetăţean armean. Armenia şi-a suspendat vineri relaţiile diplomatice cu Ungaria.

La 20 februarie 2004, ofiţerul armean Gurguen Margarian, trimis la Budapesta pentru a urma cursuri de engleză în cadrul programului NATO "Parteneriatul pentru pace" a fost ucis cu lovituri de topor de către ofiţerul azer Ramil Safarov, participant la aceleaşi cursuri. La 13 aprilie 2006, un tribunal din Budapesta l-a condamnat pe Safarov la închisoare pe viaţă. Vineri, ofiţerul azer a ajuns în Azerbaidjan, unde a fost graţiat imediat de preşedintele Ilham Aliev.

Cazul a provocat reacţii şi din partea cetăţenilor armeni, care au manifestat sâmbătă în faţa Consulatului Ungariei la Erevan, unde au dat foc unui drapel ungar. Manifestanţii furioşi au aruncat cu ouă şi roşii în clădirea consulatului, acuzând Ungaria că a încheiat cu Azerbaidjanul - ţară care are relaţii tensionate cu vecina sa Armenia - un acord prin care Budapestei i s-a promis profit din bogatele resurse energetice azere.

Armenia şi Azerbaidjanul îşi dispută de mai mulţi ani controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah. Ataşată Azerbaidjanului în timpul perioadei sovietice, regiunea şi-a declarat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care s-a soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între 1988 şi 1994. Un armistiţiu a fost semnat în 1994, însă Baku şi Erevan nu au ajuns la un acord privind statutul regiunii.