Sistemul medical chinez contribuie la proliferarea clinicilor-pirat

Una din dramele cu care se confruntă marea majoritate a celor 260 de milioane de chinezi din zonele rurale, care au emigrat în alte provincii şi oraşe ale ţării şi care nu au reşedinţă legală, este sistemul medical. Când se îmbolnăvesc, sunt nevoiţi să meargă la clinici ilegale, care au un personal cu calificare dubioasă şi care îi tratează la grămadă pe muncitori, vânzători ambulanţi sau pe lucrătorii la negru, notează marţi ziarul El Pais.

Neavând certificatul de rezidenţă pentru oraşul în care locuiesc, imigranţii nu pot beneficia de tratamentele ieftine din spitalele de stat (sistemul medical nu este gratuit în China). Prin urmare, fie plătesc mai mult decât rezidenţii locali, fie se întorc în provinciile lor - uneori la mii de kilometri distanţă - pentru a putea beneficia de asigurare, fie merg la aceste 'clinici pirat'. 'Există multe clinici ilegale, unde doctorii au sau nu au diplomă', spune o femeie din provincia Henan, venită în vizită la Beijing pentru a-şi vedea soţul care lucrează în construcţii.

Asigurarea medicală şi alte servicii sociale sunt strâns legate de certificatul de rezidenţă, care îl leagă pe cetăţean de teritoriul de origine, iar lipsa de mobilitate îi plasează într-o situaţie de discriminare oficială pe cei emigraţi. Sistemul de asigurare medicală din China este foarte fragmentat şi în marea sa parte este coordonat la nivel de entităţi administrativ-teritoriale. Prin urmare cei care emigrează nu beneficiază de subvenţii, iar în provinciile de origine se întorc de obicei doar în vacanţa de Anul Nou. Clinicile pirat sunt plasate pe străzi lăturalnice sau în locuri discrete. Autorităţile chineze au închis în jur de o mie din anul 2010, potrivit cifrelor oficiale. Dar multe se redeschid, în apropiere, la câteva zile după ce au fost închise. Deşi guvernul nu dă cifre oficiale privind numărul lor, presa locală prezintă zilnic ştiri despre cei care mor în astfel de clinici.

În ianuarie, ziarele au informat că o muncitoare din provincia de coastă Fujian a făcut infarct şi a murit după ce i s-a făcut o injecţie intravenoasă împotriva gripei, într-o clinică pirat cum există multe în cartierele periferice din Beijing unde locuiesc chinezi veniţi din provincie. În unele cazuri, medicii au rupt-o la fugă suspectând o razie a poliţiei şi i-au lăsat pe pacienţi cu acele înfipte în venă. 'Tratamentele din spitalele capitalei sunt mai bune, dar sunt scumpe, iar dacă nu avem asigurare medicală nu suntem acceptaţi pentru că nu avem reşedinţă la Beijing', spune femeia. Unii chinezi îşi fac totuşi rost de asigurare chiar dacă nu au reşedinţă în capitală. 'A fost foarte greu, dar am obţinut-o graţie cunoştinţelor. Plătesc 10.000 de yuani (1.205 de euro) pe an', spune un muncitor din Henan, care lucrează de zece ani la Beijing.

China a majorat în ultimii ani partea destinată finanţării reformei din sistemul medical. În 2012, cheltuielile s-au ridicat la 719, 9 miliarde de yuani (90,34 miliarde de euro), cu 12% mai mult decât anul anterior. Circa 20% din muncitorii emigraţi aveau în China o asigurare medicală la sfârşitul anului trecut, potrivit Ministerului pentru Resurse Umane şi Asigurări Sociale. Venitul pe cap de locuitor în sectorul rural era de 7.917 de yuani (993 euro) pe an, faţă de 24.565 de yuani (3.080 de euro) în oraşe la sfârşitul anului 2012. Potrivit ONU, circa 13% din populaţia chineză trăieşte cu mai puţin de 1,25 de dolari pe zi - pragul sărăciei stabilit de baremurile internaţionale.

Noul premier, Li Keqiang, a asigurat, cu prilejul primei sale conferinţe de presă ca şef de guvern, că va accelera reformele pentru a împărţi mai bine bogăţia, va reduce decalajul dintre zonele rurale şi cele urbane şi le va oferi muncitorilor care vin din alte zone accesul la asigurarea medicală. Sarcina este uriaşă şi nu a dat detalii despre cum se va face acest lucru şi când. Până atunci, clinicile pirat vor rămâne singura alternativă pentru milioane de oameni care muncesc în alte zone decât cea de reşedinţă.