Rusia: Locul unde conduce corupţia

Poliţia rusă dispersând militanţii pentru drepturile omului în Piaţa Puşkin, martie 2012
Poliţia rusă dispersând militanţii pentru drepturile omului în Piaţa Puşkin, martie 2012 (John MacDougall / AFP / Getty Images)

Rusia şi Canada se aseamănă în multe aspecte. Ambele ţări sunt state nordice vaste, cu o mulţime de resurse naturale şi cu populaţii bine-educate. Cu toate acestea, PIB-ul actual al Rusiei pe cap de locuitor este de 13.000 de dolari, faţă de 52.000 de dolari în Canada. Desigur, Rusia continuă să fie bântuită de trecutul său comunist, care a lăsat economia pe butuci după prăbuşirea comunismului. Dar comunismul s-a terminat cu peste două decenii în urmă, iar apariţia unei economii de piaţă mult mai libere nu a reuşit să reducă diferenţa în nivelul de trai dintre cele două ţări - diferenţa este chiar mai mare decât era la începutul anilor 1990.

Unul din principalele motive care explică performanţa sinistră a Rusiei este calitatea instituţiilor: Canada are instituţii bune în timp ce Rusia nu are. Pentru ca o economie de piaţă să aibă succes, ţările trebuie să dezvolte instituţii puternice, care să protejeze libertatea politică şi economică, statul de drept, drepturile de proprietate şi implementarea fiabilă a contractelor. În ţările cu instituţii slabe, unde statul de drept este slab sau chiar absent, antreprenorii nu se deranjează să înregistreze o nouă afacere din cauza obstacolelor birocratice şi corupţiei pe care trebuie să le depăşească. De ce să te deranjezi, de exemplu, să înfiinţezi o afacere pe baza de importuri, când ofiţerul vamal îţi fură toate profiturile, sub formă de mită?

În Rusia este nevoie de doi ani şi numeroase proceduri birocratice fără sens pentru a obţine permisiunea de a deschide ceva atât de simplu ca un depozit. La fiecare etapă a procesului de aprobare, birocraţii guvernamentali trebuie mituiţi pentru a se asigura că cererea îşi menţine cursul. Conform Băncii Mondiale, Rusia ocupă locul 120 în lume în ceea ce priveşte uşurinţa de a face afaceri. Acest clasament slab ar putea explica de ce în ultimul deceniu sau mai bine, mai mult de un milion de ruşi tineri ambiţioşi au părăsit ţara spre 'păşuni mai verzi'. În acelaşi timp, 30 din cele mai mari companii din Rusia controlează 40 la sută din PIB-ul ţării, şi cele mai multe dintre ele sunt conduse de oligarhi care îşi datorează succesul lor conexiunilor politice cu Kremlinul.

Alegerile prezidenţiale din Rusia, din primăvara anului trecut, au întărit au dus şi mai mult la slăbirea instituţiilor ţării şi la corupţia larg răspândită. Oficial, preşedintele Putin a fost ales cu aproape 64 la sută din voturi. Cu toate acestea, o recalculare a voturilor efectuată de Asociaţia Golos, un grup non-profit menit să protejeze drepturile electorale ale ruşilor, susţine că Putin a primit doar 50,8 la sută din voturi. Şi chiar şi această majoritate fragilă a fost atinsă numai după ce majorităţii candidaţilor opoziţiei li s-a interzis participarea la alegeri şi după ce întregul aparat guvernamental a fost pus la dispoziţia campaniei lui Putin. Nu este de mirare că investirea în funcţie a preşedintelui a fost însoţită de violenţă pe străzile Moscovei.

În urma violenţelor, într-o încercare de a înăbuşi revoltele, preşedintele de atunci Medvedev a adoptat o nouă lege, care oferea statut juridic partidelor de opoziţie. Cu toate acestea, noua lege interzice ca partidele de opoziţie să formeze coaliţii, o prevedere ce va face practic imposibil crearea unei opoziţii unificate, care să ia atitudine împotriva preşedintelui Putin. Medvedev a înfiinţat şi un post de televiziune independent, dar, aşa cum este în general cazul în Rusia, nu fără un şiretlic - directorul postului trebuie să fie numit de preşedinte.

Nu este surprinzător că există ramificaţii economice ce rezultă din instituţiile slabe ale societăţii ruse. Ţiţeiul şi gazele naturale reprezintă circa 75 la sută din exporturile Rusiei, iar guvernul are nevoie de un preţ al petrolului de 150 de dolari pe baril în următorii câţiva ani, pentru a plăti promisiunile pe care Putin le-a făcut în scopul reîntoarcerii la preşedinţie. În timpul campaniei, el a autorizat cheltuieli suplimentare în valoare de 161 miliarde de dolari şi a promis să mărească pensiile şi să îngheţe preţurile la benzină. Preţurile actuale ale petrolului situându-se în jurul valorii de 90 de dolari pe baril, iar prognozele neanticipând o depăşire a preţului de 100 de dolari pe baril în ultima parte a anului 2014, deficitul bugetar urmează să crească în perioada următoare.

Instituţiile slabe au descurajat şi investitorii străini, care preferă să îşi plaseze banii în ţări care respectă oarecum statul de drept. În toamna anului 2012, contul de capital al Rusiei a intrat într-o poziţie de deficit din cauza investiţiilor străine directe puţine şi afluxului de capital. Rusia continuă să piardă în fiecare lună între 7-8 miliarde de dolari în capital - echivalentul a 5 la sută din PIB-ul lunar.

Starea actuală a economiei ruse i-a făcut pe unii observatori să ceară eliminarea "R"-ului din acronimul popular BRIC, care cuprinde Brazilia, Rusia, India şi China. Având în vedere perspectivele sumbre pentru economia Rusiei, aceasta este o schimbare ce merită făcută.

Kip Beckman este cercetător principal pe probleme economice al Conference Board of Canada.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii