Românii din Ungaria, îngrijoraţi de modul în care se va face recensământul şi de greutăţile întâmpinate în obţinerea cetăţeniei

O delegaţie a Uniunii Naţionale pentru Progresul României, condusă de preşedintele de onoare al partidului, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit, vineri, la Gyula, cu membri ai Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, cu episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din ţara vecină şi părintele Siluan, precum şi cu conducerea Liceului "Nicolae Bălcescu".

"Întâlnirea cu membrii marcanţi ai Uniunii Culturale a Românilor din Gyula ne-a dat ocazia să putem discuta, dincolo de aspectele culturale, etnice şi educaţionale, despre recensământul populaţiei româneşti din Ungaria. Totodată, am discutat despre problemele şi greutăţile pe care le întâmpină cetăţenii care doresc să obţină dublă cetăţenie. Este cazul a trei cetăţeni ungari, care au spus că au suferit represalii pentru că au dorit să aibă a doua cetăţenie cea română. Legat de recensământul populaţiei, există foarte multe nemulţumiri, iar românii din Ungaria doresc ca cei desemnaţi cu strângerea datelor să fie, în cea mai mare măsură, de etnie română pentru ca populaţia să aibă încredere", a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Diaconescu.

El a adăugat că o altă problemă a românilor din Ungaria, expusă de reprezentanţii Uniunii Culturale a Românilor, o reprezintă autoguvernarea la nivel local şi naţional, constituirea acestora, faptul că se constituie autoguvernări care nu au niciun fel de legătură cu interesele etnicilor români din această zonă.

De asemenea, o temă de discuţie a fost reprezentată de preconizata lege a cultelor care prevede, între altele, includerea celor cinci jurisdicţii ortodoxe din Ungaria în prima categorie de Biserici, care cuprinde în special cele patru Biserici Istorice din Ungaria (Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată, Biserica Evanghelică şi Uniunea Comunităţilor Evreieşti din Ungaria).

Participanţii la discuţii au subliniat necesitatea ca Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria să facă parte din prima categorie de Biserici şi au solicitat, în acest sens, sprijinul sprijinul instituţiilor bisericeşti şi de stat din România care pot contribui la realizarea acestui deziderat, după cum a spus Diaconescu.

Liderul progresist a adăugat că şi Liceul "Nicolae Bălcescu" din Gyula are nevoie atât de sprijinul statului român, cât şi de sprijinul autorităţilor locale având în vedere că este singurul liceu cu predare în limba română din Ungaria. Cristian Diaconescu a menţionat că "liceul are nevoie de sprijin din toate punctele de vedere - de la dotări până la sprijin cu manuale, programe, profesori".

"Uniunea vrea o cooperare directă cu autorităţile de la Bucureşti, însemnând parteneriate la nivelul universităţilor şi liceelor din România. De asemenea, se doreşte sprijin în ceea ce priveşte păstrarea şi sporirea ajutorului statului ungar faţă de bisericile româneşti. Autorităţile de la Budapesta pun foarte mare accent pe numărul cetăţenilor. Dar, potrivit legislaţiei europene, în virtutea drepturilor fundamentale ale UE privind protecţia drepturilor minorităţilor, nu este semnificativ numărul românilor, ci faptul că există aceste comunităţi", a adăugat Diaconescu.

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria este o organizaţie-umbrelă, care înglobează activitatea a 11 asociaţii locale şi de specialitate cu drept juridic independent, precum şi a opt comunităţi româneşti locale fără drept juridic independent. UCRU s-a înfiinţat pe 21 martie 1948, la Gyula. La 31 decembrie 2010, UCRU a avut în total 980 de membri care activează în cele 19 asociaţii şi comunităţi locale afiliate.