'Reconcilierea istorică' dintre UE şi Myanmar stârneşte ample proteste

Occidentul a făcut un pas-cheie spre normalizarea relaţiilor cu Myanmar, fostă dictatură militară asiatică. Decizia Uniunii Europene (UE) de a ridica toate sancţiunile împotriva Myanmar, cu excepţia embargoului asupra armelor, transformă această ţară bogată în resurse naturale din paria în unul dintre cei mai importanţi parteneri ai businessului european. Însă, 'reconcilierea istorică' a stârnit un amplu scandal. Apărătorii drepturilor omului au dat publicităţii un nou raport despre crimele comise împotriva minorităţii musulmane, calificând ridicarea sancţiunilor drept prematură. În opinia lor, acum represaliile vor continua cu acordul tacit al UE, notează cotidianul Kommersant.

'Istorica decizie' de a ridica sancţiunile politice şi economice împotriva Myanmar a fost luată la Luxemburg, în timpul Consiliului miniştrilor de externe ai ţărilor din UE. În declaraţia lor, miniştrii europeni au calificat acest pas ca fiind 'un răspuns la schimbările care au avut loc în Myanmar', exprimându-şi speranţa că reformele vor continua.

Decizia luată anulează lista neagră pe care figurau circa 500 de înalţi funcţionari myanmarezi, acuzaţi de Occident de subminarea democraţiei şi încălcarea drepturilor omului, şi circa 800 de companii, multe dintre care erau controlate de conducătorii militari ai ţării. Ridicarea sancţiunilor deschide uşa pentru investiţii europene în energetică, industria de prelucrare a lemnului şi mineritul Myanmarului, până de curând închise în faţa businessului occidental.

Myanmar (Birmania), cu o populaţie de peste 50 de milioane şi colosale resurse naturale (gaz, petrol, lemn, pietre preţioase) rămâne una dintre cele mai sărace ţări din Asia de Sud-Est. În 1962, puterea din această ţară a fost preluată de militari, care au condus aproape jumătate de secol. În 2010, în Myanmar au avut loc primele în 20 de ani alegeri, în urma cărora junta militară a fost înlocuită de un guvern civil.

Decizia UE a venit după ce, în ultimele luni, SUA şi-au revizuit radical politica faţă de fostul stat-paria, împotriva căruia Washingtonul iniţiase la rândul său sancţiuni dure. La începutul acestui an, Myanmar a fost vizitat de preşedintele Barack Obama, care a salutat revenirea businessului american în această ţară. De asemenea, Departamentul de Stat al SUA a calificat Myanmar, în raportul său anual cu privire la situaţia pe plan mondial a drepturilor omului, drept una dintre puţinele ţări care merg pe calea extinderii drepturilor şi libertăţilor democratice, nu a subminării acestora.

De altfel, apărătorii drepturilor omului nu împărtăşesc optimismul liderilor occidentali. Ridicarea sancţiunilor UE la adresa Myanmar a coincis cu publicarea raportului organizaţiei Human Rights Watch, cu privire la persecuţiile împotriva musulmanilor Rohingya din regiunea myanmareză Arakan. În cele 153 de pagini ale raportului sunt prezentate numeroase cazuri de represiune, de pogromuri, de strămutare ilegală şi de alte încălcări ale drepturilor omului, comise împotriva musulmanilor Rohingya - urmaşii din Myanmar ai unei populaţii originare din Bangladesh. După cum rezultă din raport, autorităţile şi forţele de securitate ale acestei ţări nu doar că nu contracarează aceste atacuri, ci de multe ori le şi inspiră.

Comentând decizia luată la Luxemburg, directorul-adjunct al Human Rights Watch, Phil Roberts, a calificat-o 'prematură şi regretabilă'. În opinia lui Roberts, prin anularea sancţiunilor, UE a rămas fără instrumente de influenţare a regimului birmanez.

Acesta nu este primul caz când interesele de afaceri ale companiilor occidentale prezente în Myanmar intră în contradicţie cu lupta pentru drepturile omului. În 2001, în timpul regimului lui George W.Bush, pe piaţa birmaneză s-a făcut remarcată compania americană de petrol şi gaze Unocal, în spatele căreia se afla vicepreşedintele SUA, Richard Cheney, aminteşte Kommersant.