Preşedintele ales al Comisiei Europene a început interviurile cu candidaţii la postul de comisar din fiecare ţară

Jean-Claude Juncker.
Jean-Claude Juncker. (THIERRY CHARLIER / AFP / GettyImages)

Preşedintele ales al Comisiei Europene, conservatorul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a început marţi interviurile cu candidaţii la postul de comisar european din fiecare stat membru, urmând ca, după încheierea tuturor audierilor, să ia o decizie finală şi să comunice Consiliului Uniunii Europene lista comisarilor desemnaţi, informează executivul european într-un comunicat postat pe site-ul său.

Scopul acestor interviuri este de a stabili competenţele fiecărui candidat pentru exercitarea mandatului de comisar european, îndeosebi în conformitate cu articolul 17 al Tratatului Uniunii Europene care stipulează că 'membrii Comisiei vor fi aleşi pe baza competenţelor lor de ordin general şi dintre persoane a căror independenţă este ignore presus de orice dubiu'.

Juncker a intervievat-o deja pe Federica Mogherini, actualul ministru de externe al Italiei şi desemnată sâmbăta trecută de liderii europeni reuniţi la Bruxelles drept Înalt Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate. Marţi, la Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a lui Juncker, Natasha Bertaud, nu a vrut să spună care este ordinea în care candidaţii vor fi intervievaţi şi nici numele aspiranţilor, dar a confirmat că Juncker a discutat deja cu Mogherini, relatează EFE. În total, Juncker are de discutat cu toţi candidaţii pentru Colegiul Comisarilor, însă echilibrul de gen continuă să fie o problemă, transmite EU Observer.

Ministrul de externe olandez Franş Timmermans şi premierul sloven Alenka Bratusek urmau să se întâlnească marţi cu Juncker, la Bruxelles, pentru a se prezenta şi pentru a menţiona de ce portofolii sunt interesaţi, scrie sursa citată. Belgia este singura ţară care nu şi-a desemnat încă un candidat, partidele politice locale ezitând între ministrul de externe Didier Reynders şi europarlamentara Marianne Thyssen.

Juncker a promis posturi mai bune pentru comisarii de sex feminin, drept 'compensaţie' pentru faptul că sunt depăşite numeric de colegii lor de sex masculin. Creşterea numărului de femei în noul executiv european este deopotrivă importantă pentru obţinerea votului din partea membrilor Parlamentului European, care au ameninţat că se vor opune prin veto oricărei comisii care va avea mai puţin de nouă femei în componenţa sa. Până acum, doar Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Italia, Polonia, Slovenia şi Suedia au nominalizat femei, însă alte câteva ţări - Cipru, Malta şi România - au ca plan B candidaţi femei la postul de comisar.

Preşedintele ales al Comisiei Europene doreşte să se întâlnească în această săptămână cu toţi candidaţii la postul de comisar. Odată încheiat acest proces, potrivit procedurii de aprobare a comisarilor de către Parlamentul European, legislativul european primeşte un curriculum vitae şi declaraţiile de interese financiare ale comisarilor desemnaţi. Parlamentul adresează viitorilor comisari o serie de întrebări scrise, referitoare în special la priorităţile lor politice în domeniile de care vor fi responsabili. Răspunsurile scrise ale acestora constituie baza pentru partea orală a evaluării, audierile. Fiecare comisar desemnat este invitat la o audiere publică de trei ore în faţa comisiei/comisiilor parlamentare competente în domeniul portofoliului care îi este atribuit. Audierile dau comisiilor parlamentare posibilitatea de a avea o idee mai clară asupra personalităţii comisarilor desemnaţi şi de a realiza un schimb de opinii aprofundat cu privire la priorităţile diferiţilor candidaţi în viitoarele lor sfere de competenţă.

Comisiile parlamentare evaluează apoi fiecare comisar desemnat, verificând în special dacă aceştia dispun de competenţele necesare nu doar pentru a face parte din Comisie, ci şi pentru a li se încredinţa un portofoliu anume. Rezultatele audierilor sunt trimise preşedintelui Parlamentului şi examinate de Conferinţa Preşedinţilor, compusă din preşedinte şi liderii tuturor grupurilor politice, precum şi de Conferinţa preşedinţilor de comisie.

Preşedintele Comisiei prezintă întregul colegiu al comisarilor desemnaţi, precum şi programele lor în cursul unei şedinţe plenare a Parlamentului, la care este invitat şi Consiliul UE. Prezentarea este urmată de o dezbatere. Parlamentul European procedează, în final, la votul de aprobare a Comisiei Europene în ansamblu. În urma acestuia, noua Comisie poate fi numită formal de către Consiliul European, cu majoritate calificată.


Candidaţii la posturile de comisari sunt:

Austria - Johannes Hahn, comisar pentru politică regională;

Belgia - ministrul de externe Didier Reynders sau europarlamentara Marianne Thyssen;

Bulgaria - Kristalina Georgieva, comisar pentru ajutor umanitar;

Croaţia - Neven Mimica, comisar pentru protecţia consumatorilor;

Cipru - europarlamentarul Christos Stylianides sau o femeie;

Republica Cehă - ministrul pentru dezvoltarea regională Vera Jourova;

Danemarca - ministrul economiei Margrethe Vestager;

Estonia - fostul premier Andrus Ansip;

Finlanda - fostul premier Jyrki Katainen;

Franţa - fostul ministru de finanţe Pierre Moscovici;

Germania - Guenther Oettinger, comisar pentru energie;

Grecia - ministrul apărării Dimitris Avramopoulos;

Irlanda - fostul ministru al mediului Phil Hogan;

Italia - Federica Mogherini, înaltul reprezentant pentru politică externă şi securitate comună;

Letonia - fostul premier Valdis Dombrovskis;

Lituania - fostul ministru al sănătăţii Vytenis Andriukaitis;

Luxemburg - Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene;

Malta - ministrul turismului Karmenu Vella sau o femeie;

Marea Britanie - fostul lider al Camerei Lorzilor, Lord Hill;

Olanda - ministrul de externe Franş Timmermans;

Polonia - ministrul infrastructurii şi al dezvoltării Elzbieta Bienkowska;

Portugalia - secretar adjunct al primului ministru Carlos Moedas;

România - Dacian Cioloş, comisar pentru agricultură, sau europarlamentara Corina Creţu;

Slovacia - Măros Sefocvic, comisarul pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie;

Slovenia - premierul Alenka Bratusek;

Spania - fostul ministru al agriculturii Miguel Arias Canete;

Suedia - Cecilia Malmstrom, comisarul pentru afaceri interne;

Ungaria - ministrul de externe Tibor Navracsics.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe