Noul cod silvic al Braziliei ar putea pune in primejdie Amazonul, potrivit criticilor

Criticii noului Cod Silvic controversat din Brazilia mai au cateva zile pentru a face presiuni pentru modificari inainte ca proiectul de lege sa fie votat in Parlament pe 10 mai. Proiectul de lege a fost initial programat pentru 3 mai, dar a fost amanat in al 11 ceas, cand Partidul Verde a reusit in obtina un ordin de amanare.

Actualul Cod Silvic este o lege de mediu mult salutata, care ajuta la protejarea Amazonului brazilian (si a tuturor altor paduri native braziliene) si este vazut ca piatra de temelie a eforturilor Braziliei pentru protejarea biodiversitatii si reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera.

Codul curent prevede ca fermele si asezari trebuie sa conserve 80 la suta din padure pe terenurile lor, ca rezerve legale (locale), si sa o utilizeze pentru gestionarea durabila a lemnului, cu alte cuvinte nu o pot distruge.

In ultimii 12 ani, organizatii non-guvernamentale s-au luptat pentru a proteja aceasta legislatie, dar reprezentanti ai industriei agrare, biocombustibililor si sectoarelor energetice, precum si membri ai Congresului din Brazilia care reprezinta in principal in sectorul rural, fac presiuni pentru schimbari dramatice ale codului.

Noul cod - mai aspru cu padurea

Noul cod, condus de comunistii congresmanului Aldo Rebelo, se crede ca va face mult mai usoara obtinerea de teren pentru afacerile agricole la scara larga, deoarece reduce suprafata de rezerva la 50 la suta pentru suprafete mari si pana la zero la suta la suprafete mici de pana la 400 de hectare (988 acri).

Sustinatorii proiectului de lege spune ca este necesar pentru ca dezvoltarea braziliana sa mearga mai departe. "Scopul a fost de a incerca sa reglementeze situatia a 90 la suta din producatorii din Brazilia, care sunt subterani. Si, desigur, sa pastreze vegetatia pe care o avem astazi in Brazilia," a declarat Rebelo marti intr-un articol pe site-ul sau.

WWF estimeaza ca daca trece, Codul ar putea duce la distrugerea a aproximativ 85 milioane de hectare (210 de milioane de acri) din Amazon.

Aceasta este una din controversele majore din lege. O alta ar oferi amnistie pentru oricine a defrisat ilegal pana la 22 iulie 2008. Criticii se plang ca aceasta permite infractorilor sa-si pastreze profiturile pe care le-au castigat in ani de zile de agricultura facuta pe terenuri ilegale. Ce sa se faca cu contravenientii a fost un mar al discordiei ani de zile.

Cei care au incalcat rezervel minime obligatorii de padure nu au fost, oricum, niciodata judecati. In decembrie 2009, pedepse dure urmau sa intre in vigoare, dar sub presiune, presedintele de atunci Luiz Inacio Lula da Silva, a trecut un decret prin care da proprietarilor de terenuri trei ani pentru a-si inregistra terenurile. Oricine nu a intrunit cele 80% de rezerve minime obligatorii trebuia sa faca un acord cu guvernul pentru a corecta situatia. Se estimeaza ca aproximativ 3 milioane de proprietari de terenuri au incalcat aceasta prevedere. Pana in iunie 2011, proprietarii de terenuri care nu au reusit sa se inregistreze trebuiau sa se confrunte cu amenzi si sanctiuni penale pana pe 11 iunie 2011.

Daniel Nepstad, care conduce filiala nord-americana a Institutul de Cercetare a Mediului din Amazon (IPAM), explica intr-un interviu cu Mongabay.com ca problema Codului este complexa, nu doar un spectacol in alb si negru intre ecologisti si agricultori.

Nepstad spune ca guvernul a contribuit la frustrarea publicului in partea detinatorilor de terenuri, stimuland astfel de neconformitati.

"Agricultorii cu care am vorbit sunt indignati de faptul ca vecinii lor, care nu au tinut cont de lege si si-au transformat „cerrado-ul” lor [pamant impadurit] sau rezerva forestiera in pamant pentru culturi sau pasuni [inainte de luna iulie 2008], vor fi iertati", a spus Nepstad.

Cercetatorii au incercat sa amane votul asupra noului Cod pentru inca cel putin doi ani, pentru a le da timp sa finalizeze o analiza stiintifica aprofundata a acestuia si a elabora un acord intre brazilieni si guvern.

Un defect major al codului, spune profesorul Serghie Gandolfi de la Universitatea din São Paulo, este ca reducerea si modificarile propuse in zonele pastrarii permanente (PPA) si rezervei legale RL de paduri pentru proprietatile mari, "nu face nici o mentiune a intentiilor de a restabili sau reimpaduri RL pe proprietatile mici."

Gandolfi spune ca elaborarea legii este lipsita de transparenta. "Populatia urbana, care astazi reprezinta peste 80 la suta din brazilieni, nu a fost consultata si a fost lasata pe dinafara. In general, dialogul care a avut loc a fost doar intre ecologisti si ruralisti" a afirmat el.

Rebelo neaga afirmatiile cum ca reformele servesc numai intereselor inguste. "Nu am facut un raport pentru a satisface o corporatie specifica, ci pentru a servi interesele tarii, care sunt de a concilia protectia mediului cu productia din Brazilia. Si cred ca am realizat aceste scop, chiar daca nu in intregime," Rebelo este citat ca declarand marti.

Impactului asupra mediului

Ecologistii avertizeaza ca, daca oricare dintre aceste domenii sunt defrisate, ele vor lansa aproape 7 miliarde de tone de carbon stocat in vegetatia nativa, egal cu 25.5 miliarde de tone de gaze cu efect de sera, de 13 ori mai mult decat toate emisiile Braziliei din 2007 – potrivit unui studiu lansat in luna noiembrie de o coalitie de 35 de organizatii din Brazilia, numita Observatorio do Clima ("Observatorul Climatului").

O scrisoare expediata de un grup de cercetatori si publicata in iulie 2010, in revista Science, avertizeaza asupra faptului ca Brazilia ar putea "suferi cel mai grav dezastru ecologic dintr-o jumatate de secol, cu consecinte ireversibile si critice dincolo de granitele tarii."

Un raport pe site-ul Agencia FAPESP – o agentie electronica de stiri ce raporteaza despre politicile stiintei si tehnologiei din Brazilia, spune ca dupa o simpla analiza a relatiei speciilor din zona, se poate prezice "extinctia a mai mult de 100.000 de specii, aceste multe pierderi depasind orice angajament fata de biodiversitatea conservationala."

"Din pacate, reformularea codului nu a fost facuta sub egida unei baze stiintifice solide, astfel, cea mai mare parte a comunitatii stiintifice nu a fost nici macar consultata," a scris Helena Bonciani Nader de la Societatea braziliana pentru Progresul Stiintei si Iacov Palis Jr., fostul presedinte al Academiei braziliene de Stiinte, intr-o scrisoare catre deputatul Rebelo.