Curtea Constituţională a admis, miercuri, cu majoritate de voturi, sesizările privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii depuse de preşedintele Klaus Iohannis şi de opoziţie - PNL, USR şi PMP.
Şeful CCR, Valer Dorneanu, a explicat că legea este neconstituţională pentru că fondul lui Dragnea trebuia înfiinţat printr-o hotărâre de guvern sau o ordonanţă de urgenţă, nu printr-o lege.
Atât preşedintele, cât şi opoziţia, au atras atenţia că, printre alte probleme implicate, acest fond ar trebui înfiinţat printr-un act al autorităţilor administraţiei publice centrale, şi nu prin lege.
Reamintim că Parlamentul a dat la începutul lunii iunie undă verde înfiinţării FSDI. Fondul va include 33 de companii de stat iar aleşii au decis majorarea capitalului social al acestuia la 9 miliarde de lei, de la 1,85 miliarde de lei cât fusese prevăzut iniţial.
Proiect de suflet al lui Liviu Dragnea, acest Fond poate fi, potrivit Opoziţiei, "cel mai mare tun dat de la Revoluţie încoace, tun ce ne va lăsa fără 33 de companii şi nişte miliarde bune de lei". Mai mult, acest Fond va fi folosit pentru căpuşarea companiilor de stat încă profitabile şi că acesta va fi populat cu rude şi pile ale politicienilor.
Cum şi-a motivat CCR decizia
"În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. dă expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiţie, numai unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acţionar supusă regulilor prevăzute de Legea societăţilor nr.31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004, şi art.17 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.98 din 8 august 1990, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora ”unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărâre a Guvernului”. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1alin. (4) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie."