Judecător în procesul atentatelor de la 11 martie: 'După zece ani, tot nu ştim cine a venit cu ideea'

Judecătorul Javier Gómez Bermúdez, preşedintele completului de judecată care s-a ocupat de procesul celui mai grav atentat terorist din istoria Spaniei, a declarat într-un interviu publicat de cotidianul El Mundo că 'după zece ani, tot nu ştim cine a venit cu ideea atentatelor la 11 martie' şi că 'atentatul nu a fost inspirat direct de Al-Qaeda', ci de fenomenul jihadist promovat de organizaţia teroristă.

Magistratul susţine că este mulţumit de sentinţa dată în proces, cu toate că rezultatele nu sunt întotdeauna categorice. 'Procesele penale nu clarifică toate îndoielile. Se limitează - aşa cum spune sentinţa la început, la obiectul procesului penal - să vadă dacă un fapt constituie un delict, iar persoanele acuzate sunt sau nu responsabile de acesta. Există multe chestiuni periferice care scapă de ceea ce este obiectul procesului. De exemplu, motivaţia finală nu este obiectul unui proces penal. Prin urmare, sunt lucruri pe care nu le rezolvă sentinţa, pentru că nu este misiunea acesteia', explică magistratul.

Cotidianul El Mundo abordează din nou situaţia celor două românce, martore protejate în proces, care au contribuit la identificarea unuia dintre principalii condamnaţi - Jamal Zougam - ca autor material al atentatelor, şi pune la îndoială veridicitatea mărturiilor lor, precizând că acestea ar fi chiar 'inculpate pentru mărturie falsă'. Magistratul subliniază faptul că 'formularea chestiunii este greşită. În primul rând, Jamal Zougam nu este condamnat în urma mărturiilor martorelor identificate ca J-70 y C-65. Au existat cinci identificări: aceste două românce, un alt martor protejat, tot român, care nu avea nimic de-a face cu ele, şi alţi doi martori protejaţi'. În plus, magistratul aminteşte că şi dacă mărturiile celor două românce au fost excluse în cele din urmă, la proces, au rămas celelalte, dintre care cea a celuilalt român a fost 'impecabilă'. 'Când vine vorba de fapte atât de grave şi dure ca acesta, martorii se simt uneori intimidaţi. Tribunalul a considerat dovezil

e în ansamblul lor. Chestiunea e că nu este vorba doar de o dovadă. Sunt multe (...) Vă spun că Zougam este un jihadist radical. Nu am nicio îndoială, dar absolut niciuna', a mai arătat magistratul.

În continuarea interviului, judecătorul Gómez Bermúdez discută toate discrepanţele apărute şi legate de diferite concluzii ale rapoartelor experţilor, ale poliţiei, tipul de explozibil folosit de terorişti, aparenta lipsă de experienţă a acestora şi a celor din celula jihadistă din care făceau parte. 'Un atentat constituie mereu o lacună de securitate. Nu trebuie însă să confundăm o lacună de securitate cu reaua-voinţă sau alte lucruri. A avut loc o lacună de securitate, ca la oricare alt atentat, inclusiv la cel din 11 septembrie din SUA sau la toate cele ale ETA', atrage atenţia magistratul. În plus, mai arată el, 'dacă s-ar fi ajuns să se schimbe informaţii între poliţie, garda civilă, diferitele departamente ale acestora, probabil că atentatul nu s-ar mai fi petrecut. Însă acelaşi lucru a avut loc şi în SUA. Dacă s-ar fi schimbat informaţiile, dacă totul ar fi fost coordonat, probabil că atentatul nu s-ar mai fi petrecut. Siguranţa absolută nu există'.

Judecătorul spaniol consideră că atentatele au fost inspirate de 'alqaedism', în sensul amplu al cuvântului. 'Când vorbim de aşa numiţii autori intelectuali, comitem două semi-greşeli. În proces nu se anchetează un autor intelectual, decât dacă există date care spun că a existat cineva care a dat ideea, cineva care, deasupra celor care au comis faptele, le-a ordonat. În acest caz, trebuie inculpat şi cercetat drept autor. În acest caz, acesta nu a apărut. Aici, cu siguranţă sunt inspiraţii (...) Eu cred că a fost un atentat nu inspirat direct de Al Qaeda, ci de al 'alqaedism'. Pe de altă parte, magistratul îşi mai arată ferma convingere în privinţa unui alt fapt: 'nu am nicio îndoială nici că nu a fost programat pentru a coincide cu alegerile (din 14 martie 2004, n.r.)'. 'Există documente în acest sens. Se ştia cu mult înainte de convocarea alegerilor. Data de 11 martie fusese aleasă', asigură el.

În privinţa atitudinii presei, şi în special a cotidianului El Mundo faţă de cercetări şi procesul ce le-a urmat atentatelor, judecătorul Gómez Bermúdez susţine că o singură greşeală a fost comisă de colegul său, Juan del Olmo, de asemenea judecător în proces. 'A închis procesul din punctul de vedere al informării, ceea ce a făcut ca (toată presa) să caute informaţia oriunde. Şi nu a fost informare imparţială, nu a fost clară, (presa) a pus degetul pe rană, căuta mereu greşeli, lacune, iar asta a făcut ca instrucţia să fie un pic complexă'. Jurnaliştii de la El Mundo, a mai arătat judecătorul, considerau că exista ceva neclar şi au încercat să investigheze. 'Cred că, şi atunci când aţi avut dovezi clare că nu aveaţi dreptate în anumite chestiuni, nu aţi fost în stare să rectificaţi pe loc, ci aţi lăsat să treacă timpul şi aţi virat din mers', a mai spus magistratul. El a subliniat, de asemenea, că nici nu îi revine lui să judece presa şi că, oricum, poziţia iniţială de la ca

re au plecat jurnaliştii a fost una onestă.

Javier Gómez Bermúdez susţine că ar reveni oricând la judecarea unui astfel de proces. 'Pentru mine a fost un privilegiu. Din punct de vedere profesional, a fost o provocare. Nu doar una juridică, ci şi personală, mulţi ne-am jucat pielea acolo... tribunalul, dar mai ales funcţionarii. Victimele au fost absolut exemplare, ca şi familiile acuzaţilor. A fost un privilegiu', a mai spus el.