Instanţa UE pune "neutralitatea" mai presus de cerinţa libertăţii religioase

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat interzicerea simbolurilor religioase la locul de muncă. Ca o consecinţă viitoare, companiile europene pot introduce anumite reguli pentru a interzice alte simboluri religioase.

"Nimeni nu ar trebui să fie forţat să aleagă între religie şi profesie. O instanţă care se pretinde a fi susţinătoare a drepturilor omului ar trebui să protejeze dreptul fundamental la libertatea de conştiinţă, religie şi credinţă, în loc să îl submineze. Convingerile profunde ale cetăţenilor ar trebui să fie permise în mod rezonabil de către angajatorii lor", a declarat Adina Portaru, consilier juridic al ADF Internaţional de la Bruxelles, care a scris o analiză juridică a hotărârii.

Discriminare nu egalitate

În hotărârea sa, Curtea de Justiţie supremă a UE a confirmat verdictul unei instanţe belgiene care permite unei companii să interzică angajaţilor care interacţionează cu clienţii purtarea simbolurilor religioase sau politice. Într-un caz conex, Curtea a decis ca o societate franceză ar fi discriminat un angajat al său. Compania a concediat o femeie deoarece a refuzat să-şi scoată eşarfa musulmană. Curtea şi-a justificat hotărârea prin lipsa unei norme interne generale de interzicere a tuturor simbolurilor religioase.

"Hotărârea Curţii este foarte problematică. Ea permite firmelor private să pună în aplicare norme care încalcă dreptul fundamental la libertatea religioasă. Este de datoria Curţii de a se adapta diferitelor convingeri şi credinţe, în loc să forţeze aşa-numita neutralitate", a mai adăugat Portaru.

Reamintim că CJUE interpretează legislaţia UE pentru a se asigura că aceasta se aplică în acelaşi mod în toate ţările membre şi soluţionează litigiile juridice dintre guvernele naţionale şi instituţiile europene.