Expoziţia “PAC@50: Trecut, prezent şi viitor” a început miercuri la Muzeul Ţăranului Român

Deschiderea Expoziţiei"PAC-50: Trecut, prezent şi viitor" în România la care au fost invitaţi Daniel Constantin, ministrul agriculturii, Nicolae Idu, şeful reprezentaţiei Comisiei Europene pentru Agricultură în România şi Virgil Ştefan Niţulescu, director general la Muzeul Ţăranului Român
Deschiderea Expoziţiei"PAC-50: Trecut, prezent şi viitor" în România la care au fost invitaţi Daniel Constantin, ministrul agriculturii, Nicolae Idu, şeful reprezentaţiei Comisiei Europene pentru Agricultură în România şi Virgil Ştefan Niţulescu, director general la Muzeul Ţăranului Român (Epoch Times România)

La deschiderea de miercuri a vernisajului expoziţiei “PAC@50: Trecut, prezent şi viitor” de la sala Acvariu a Muzeului Ţăranului Român au fost prezenţi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării, Daniel Constantin, Virgil Ştefan Niţulescu, directorul general al Muzeului Ţăranului Român şi Nicolae Idu, şeful reprezentanţei Uniunii Europene la Bucureşti. Expoziţia se va desfăşura în perioada 18-22 iulie.

Vernisajul, organizat cu ocazia aniversării a 50 de ani de Politicǎ Agricolǎ Comunǎ (PAC) în Uniunea Europeană, prezintă istoricul şi evoluţia acestei politici în serviciul cetăţenilor europeni, care se adaptează aşteptărilor acestora printr-o reformă ce are ca scop principal creşterea competitivităţii economice şi ecologice a agriculturii europene.

În discursul său, directorul general al Muzeului Ţăranului Român a specificat motivul pentru care muzeul s-a implicat în găzduirea şi organizarea acestei expoziţii.

“Este o onoare pentru muzeul nostru să găzduiască acest eveniment. Cred că muzeul nostru merita aceasta onoare nu doar pentru că este o instituţie cu tradiţie, suntem aici de mai bine de 100 de ani dar şi pentru că muzeul nostru este astăzi foarte implicat în ceea ce înseamnă dezbaterile privind viitorul satului românesc, al lumii rurale şi inclusiv prezentul şi viitorul agriculturii din România. Muzeul nostru este membru al comitetului naţional de coordonare a dezvoltării rurale şi suntem foarte implicaţi în tot ceea ce înseamnă dezbaterile în societatea actuală privind dezvoltarea durabilă a satului românesc. Ceea ce ne interesează pe noi foarte mult este revitalizarea tehnicilor tradiţionale, a meşteşugului care vor putea să stea alături, în bună vecinătate cu ceea ce înseamnă tehnici modern agricole menite să dezvolte agricultura românească şi s-o aducă la nivelul celorlalte state din Uniunea Europeană”, a declarat Virgil Ştefan Niţulescu.

De asemenea, Daniel Constantin, cel care a deschis oficial evenimentul, a precizat că politica agricolă comună i se pare a fi printre cele mai importante politici în buna funcţionare a Uniunii Europene. Ministrul Agriculturii a afirmat că bugetul din parte UE pentru perioada 2014-2020 va fi mai generos decât cel din perioada 2007-2013. Totuşi, având în vedere faptul că în 2012 s-au alocat pentru agricultură din bugetul de stat doar 0.92% din produsul intern brut, faţă fonduri europene de 1.5% din PIB, membrul partidului Conservator a atras atenţia asupra faptului că statul român trebuie aducă o contribuţie materială mai mare pe viitor.

“Această expoziţie marchează în România sărbătorirea a 50 de ani de politică agricolă comună, aş spune eu în mod subiectiv poate cea mai importantă politică care stă la baza funcţionării Uniunii Europene şi prin prisma bugetului pe care-l are deoarece beneficiază de peste 40% din bugetul pe care-l are la dispoziţie UE. Astăzi în Bucureşti vă vorbesc despre trecut, prezent şi viitor al politcii agricole comune, ca un cunoscător al celor trei etape. Cunosc avantajele şi dezavantajele pe care le are aderarea României la piaţa unică, la politica agricolă comună în această perioadă în care conduc pentru o anumită perioadă de timp Ministerul Agriculturii. Tot în cunoştinţă de cauză vă vorbesc despre viitorul politicii agricole comune pentru că România este un stat activ cu propuneri pe care le face de fiecare dată pentru îmbunătăţirea acestei politici în perspectiva 2014-2020. De cinci ani de zile aplicăm politica agricolă comună şi am văzut ce este bine, ce este rău şi cred că după 2014 dacă lucrurile nu vor merge bine vor fi din cauza noastră, pentru că n-am ştiut ce să cerem atunci când s-a reformat politica agricolă comună. Nu putem vorbi despre un buget până nu avem o direcţie clară în care se îndreaptă reforma politicii agricole în România. Cred că beneficiul major pentru România pe care l-a adus aderarea la o politică agricolă comună reprezintă în primul rând organizarea, în al doilea rând accesul la o piaţă mult mai mare şi-n al treilea rând un buget din ce în ce mai consistent pentru Ministerul Agriculturii şi pentru fermierii români. Bugetul din 2012 este în mai mare măsură format din fonduri europene, decât bugetul pe care-l are la dispoziţie agricultura din fondurile proprii. Anul 2012 din păcate nu a fost generos din perspectiva bugetului de stat, doar 0.92% din produsul intern brut şi fonduri europene de 1.5% din PIB. Astfel trebuie să consolidăm statutul pe care România îl are ca stat membru UE, care trebuie să dovedească competitivitatea în fiecare sector de activitate pe piaţa unică. Bugetul din partea Comisiei Europene pentru 2014-2020 este mai consistent decât cel pe care l-am avut la dispoziţie în perioada 2007-2013. Cred că acest lucru ne stimulează pe toţi să avem discuţii constructive în continuare”, a afirmat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Totodată, şeful reprezentanţei Uniunii Europene la Bucureşti, Nicolae Idu a accentuat importanţa susţinerii fermierilor din statele membre UE în contextul creşterii cererii de hrană, cauzată de suprapopulare.

“Anul 2012 este important nu numai ca să ne amintim despre istoria acestei politici, este un an important şi pentru politica agricolă comună, pentru cum va arăta ea în următorii ani, care se află într-un moment de răscruce, la fel ca şi cea românească. Europa şi în special Europa agricolă se află în faţa unei provocări considerabile. Cererea de hrană la nivel mondial este din ce în ce mai mare, cauzată de creşterea populaţiei. Securitatea alimentară este din nou pe agenda internaţională. În acelaşi timp numărul fermierilor în Europa este în continuă scădere. Politica agricolă comună trebuie să găsească soluţii pentru dezvoltarea durabilă a produselor agricole astfel încât să nu se facă în detrimentul resurselor naturale”, a punctat Nicolae Idu.

În cadrul vernisajului de la Muzeul Ţăranului Român din Capitală vizitatorii pot vedea “Copacul dorinţelor”, în care aceştia îşi pot scrie dorinţele pe bileţele sub formă de măr şi apoi le pot agăţa în pom, “Smart Cow”de la care poţi afla informaţii despre istoria PAC, politica agricolă comună pe scurt şi despre fabricarea unor alimente precum brânză, pâine, a unui jerseu de lână şi a bioetanolului, un carburant bio pe baza de porumb şi bicicleta-blender.

Pe durata expoziţiei vor fi organizate şi alte evenimente precum conferinţa "Satul, lada de zestre a Europei - Dezvoltarea rurală prin intermediul valorii moştenite", pe data de 20 iulie, la ora 11.00 şi şezătoarea în cadrul căreia vizitatorii vor putea redescoperi farmecul meşteşugurilor tradiţionale româneşti, pe 21 iulie, începând cu ora 15.30.

Expoziţia “PAC@50: Trecut, prezent şi viitor” este itinerantă şi a debutat pe 16 aprilie 2012 în Spania. Traseul acesteia include numeroase alte state membre UE precum Grecia, Olanda, Lituania, Portugalia, Bulgaria, Belgia, Luxemburg, Slovenia, Republica Slovacă, Ungaria, Cipru, Italia, Franţa, Germania, Polonia şi se va încheia la Bruxelles în luna decembrie.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne