CE ia măsuri pentru consolidarea respectării normelor de combatere a practicilor comerciale neloiale

Comisia Europeană (CE) a definit o serie de acţiuni menite să combată în întreaga UE practicile comerciale agresive, cum ar fi falsele oferte „gratuite”, publicitatea de tip „capcană şi deturnare” la produse care nu pot fi furnizate şi îndemnurile adresate copiilor, a anunţat vineri instituţia.

Astfel, la cinci ani de la intrarea în vigoare a Directivei privind practicile comerciale neloiale, Comisia a reexaminat aplicarea acesteia şi a anunţat măsuri de intensificare a procesului de asigurare a respectării normelor, în vederea sporirii încrederii cetăţenilor atunci când fac cumpărături pe piaţa internă a Europei.

Iniţiativa se înscrie în eforturile de stimulare a încrederii consumatorilor, depuse de Comisie în conformitate cu Agenda consumatorului european. Atunci când fac cumpărături online în alte state ale UE, consumatorii pot alege dintr-o paletă de produse de până la 16 ori mai mare, dar 60% din consumatori nu profită încă de acest avantaj. Prin urmare, consumatorii nu beneficiază pe deplin de varietatea de alegere şi de preţurile mai mici existente pe piaţa unică. Sporirea încrederii consumatorilor printr-o asigurare mai atentă a respectării normelor poate da un impuls major creşterii economice în Europa. Studiile sunt concludente în acest sens: numărul consumatorilor interesaţi să facă cumpărături transfrontaliere şi dispuşi să cheltuiască mai mulţi bani la nivel transfrontalier a crescut faţă de 2006, când normele UE nu intraseră încă în vigoare.

„Cheltuielile de consum reprezintă 56% din PIB-ul UE, dar lipsa de încredere a consumatorilor atunci când e vorba să cumpere din alte state ale UE înseamnă că nu valorificăm încă piaţa unică la întregul său potenţial”, a declarat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei şi comisarul UE pentru justiţie. „Dispunem de o legislaţie adecvată în materie de protecţie a consumatorilor, însă trebuie să ne asigurăm că respectarea acesteia este controlată mai bine, cu deosebire în cazurile transfrontaliere. Îmi doresc să nu existe nicio toleranţă pentru comercianţii necinstiţi, astfel încât consumatorii să ştie exact ce cumpără şi să nu fie escrocaţi. De aceea este necesară o abordare uniformă pentru asigurarea respectării aceluiaşi set de norme”, a mai spus Reding.

Potrivit sursei citate, datorită Directivei privind practicile comerciale neloiale, organizaţiile naţionale de protecţie a consumatorilor au fost în măsură să descurajeze o gamă largă de practici comerciale neloiale, cum ar fi furnizarea unor informaţii mincinoase consumatorilor sau utilizarea unor tehnici agresive de influenţare a alegerilor acestora. Înlocuind 27 de cadre normative naţionale cu un singur set de norme, directiva a simplificat normele de combatere a practicilor comerciale neloiale şi a permis consumatorilor să îşi cunoască drepturile, indiferent statul membru UE în care îşi fac cumpărăturile. Însă atât în rândul consumatorilor, cât şi al comercianţilor persistă o incertitudine în ceea ce priveşte modul în care diferitele organisme naţionale competente vor asigura respectarea acestor norme.

Patru din cinci consumatori online din UE (81%) au folosit serviciile unui site de comparare a preţurilor în 2010. Însă instrumentele de acest gen pot contribui la stimularea încrederii consumatorilor numai dacă informaţiile pe care le furnizează sunt clare şi exacte, ceea ce nu este întotdeauna cazul în prezent. Diverse părţi interesate au semnalat probleme cu site-urile de comparare a preţurile, cum ar fi lipsa de transparenţă şi caracterul incomplet al informaţiilor furnizate.

Mai mult, problemele recurente sau practicile comerciale emergente, cum ar fi cele care se desfăşoară în mediul online, au deseori o dimensiune transfrontalieră şi ridică aceleaşi semne de întrebare pentru autorităţile naţionale de asigurare a respectării legislaţiei. Din acest motiv este nevoie de o abordare mai coerentă în ceea ce priveşte asigurarea respectării legislaţiei.

Pentru a da un exemplu, un important actor de pe piaţa echipamentelor electronice a fost amendat de o autoritate naţională de asigurare a respectării legislaţiei pentru că a oferit cumpărătorilor doi ani de garanţie cu plată pentru produsele sale, în ciuda faptului că legislaţia UE prevede dreptul consumatorilor de a beneficia de acest serviciu în mod gratuit. Dat fiind că preocupări similare au fost semnalate şi în alte state membre, doamna vicepreşedinte Viviane Reding a scris tuturor miniştrilor responsabili în domeniul consumatorilor pentru a le atrage atenţia asupra cazului şi pentru a le solicita informaţii cu privire la măsurile întreprinse la nivel naţional în scopul asigurării respectării legislaţiei. Din răspunsurile primite a reieşit o lipsă de coerenţă în ceea ce priveşte interpretarea şi asigurarea respectării Directivei de către autorităţile naţionale.

Comisia va încerca, aşadar, să joace un rol mai important în consolidarea cooperării dintre organismele naţionale de asigurare a respectării legislaţiei, prin consolidarea eficienţei reţelei europene de protecţie a consumatorilor şi continuarea demersului de promovare a unor acţiuni coordonate de asigurare a respectării legislaţiei („acţiuni de verificare”), sprijinirea statelor membre în asigurarea unei aplicări eficace a directivei, prin furnizarea de orientări şi schimb de bune practici; dezvoltarea unor indicatori de asigurare a respectării legislaţiei, în vederea detectării lacunelor şi a deficienţelor care necesită anchete şi)sau măsuri corective ulterioare, introducerea unor ateliere tematice periodice între autorităţile naţionale de asigurare a respectării legislaţiei şi organizarea unor cursuri de formare pentru autorităţile de asigurare a respectării legislaţiei şi magistraţi.

S-a constatat că principalele sectoare în care consumatorii continuă să fie dezavantajaţi şi în care este nevoie de eforturi suplimentare sunt turismul şi transporturile, sectorul produselor digitale, serviciile financiare şi pieţele imobiliare. În plus, autorităţile însărcinate cu asigurarea respectării legislaţiei trebuie să examineze cu mai multă atenţie invocarea de către comercianţii cu amănuntul a considerentelor „de mediu” şi „ecologice” în practicile lor comerciale, afirmaţiile făcute de aceştia în acest context fiind adesea foarte generale, vagi şi nu întotdeauna utilizate în mod responsabil.