CCR respinge peste 60 de modificări aduse Codului de procedură penală. Admite alte 30
Curtea Constituţională a respins mare parte dintre modificările aduse Codului de Procedură Penală care au fost contestate. Legea urmează acum să se întoarcă în Parlament.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine, Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)
Judecătorii CCR au respins, cu unanimitate de voturi, la capătul a două zile de dezbateri, 64 din cele 96 de modificări contestate aduse Codului de procedură penală, relatează G4Media. Alte 32 dintre amendamentele sesizate au primit unda verde de la CCR.
Potrivit sursei citate, cele mai importante modificări dorite de liderul PSD Liviu Dragnea care au fost declarate neconstituţionale sunt:
- înlocuirea sintagmei ”suspiciune rezonabilă” cu ”indicii temeinice”
- nulitatea probelor obţinute nelegal
- dispunerea de către judecător a condamnării doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială
- dispunerea condamnării exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată
- imposibilitatea folosirii probelor obţinute în afara mandatului de interceptare
- împiedicarea percheziţiei fără indicarea obiectelor sau a persoanelor căutate
- obligaţia de a şterge definitiv datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală
- introducerea unui nou temei de anulare a sentinţelor definitive: nesemnarea sentinţei definitive de către unul dintre judecătorii participanţi la decizie
- prevederea că modificările aduse se aplică inclusiv dosarelor aflate în curs de anchetă: ”dispoziţiile prezentei legi se aplică tuturor cauzelor aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare şi hotărârilor pronunţate până la această dată”.
În schimb, CCR a dat undă verde unor modificări operate de PSD-ALDE-UDMR la Codul de procedură penală, precum:
- interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării
- o persoană nu poate fi condamnată exclusiv pe baza de denunţuri, fără a exista şi probe care în favoarea condamnării
- înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă
- obligaţia ca suspectului reţinut să i se înmâneze, la cerere, întregul material probator
- o persoană nu poate fi arestată pe baza unor argumente generale şi abstracte, fiind nevoie de indicarea circumstanţelor reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală şi iminentă asupra ordinii publice
- obligativitatea procurorilor de a trimite instanţei rechizitoriul în format electronic
- Pentru că o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii
De asemenea, CCR a respins sesizările formulate împotriva uneia dintre modificările-cheie aduse de PSD-ALDE-UDMR la Codul de procedură penală, o schimbare legislativă letală pentru dosarele de corupţie şi nu numai, care ar putea pulveriza mari dosare de corupţie, inclusiv ale lui Dragnea, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.
Mai exact, este vorba despre prevederea din articolul 145 indice 1, care elimină posibilitatea folosirii probelor rezultate ca urmare a supravegherii prin mandat de securitate naţională (MSN) în alte cazuri decât infracţiunile prevăzute de legea siguranţei naţionale pentru care a fost emis mandatul.
Legea urmează să se întoarcă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.
