Aurul iese din seifurile americane: semne ale unui viitor război valutar şi ale unui conflict armat?

(Getty Images)

Guvernul turc a luat decizia de a-şi repatria toate rezervele de aur aflate în prezent în Sistemul Federal de Rezerve al SUA (Federal Reserve System - FRS). În total, Turcia a depozitat în SUA 220 de tone, la valoarea de 25,3 miliarde de dolari, în a căror posesie a reintrat în 19 aprilie 2018.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a înăsprit poziţia împotriva dolarului american, declarând că toate creditele internaţionale ar trebui acordate în aur în loc de moneda americană. Ankara urmăreşte să-şi reducă dependenţa de sistemul financiar al SUA. Repatrierea aurului turcesc a fost declanşată parţial de ameninţările Washingtonului că va impune sancţiuni dacă Turcia pune în aplicare acordul semnat cu Moscova pentru achiziţionarea sistemului antirachetă S-400, de producţie rusească.

Venezuela şi-a repatriat aurul din SUA în 2012. Iar în 2014, Olanda şi-a recuperat de asemenea cele 122,5 tone de aur ce fuseseră stocate în seifurile americane. Germania a adus acasă 300 de tone metrice de aur din SUA în 2017, fiind necesară o perioadă de patru ani pentru finalizarea transferurilor. De asemenea, Austria şi Belgia au analizat posibilitatea luării unor măsuri similare, potrivit site-ului Zero Hedge.

Puţine persoane cred în asigurările Trezoreriei SUA că cele aproximativ 8.100 de tone de rezerve oficiale de aur depozitate în Fort Knox şi în alte locuri sunt verificate şi contabilizate în întregime. Federal Reserve nu a fost niciodată supusă unui audit total şi independent. Presiunea pentru un audit complet şi independent asupra tuturor rezervelor de aur americane a întâmpinat mereu o rezistenţă din partea guvernului şi în Congres. Nimeni nu ştie dacă aurul este într-adevăr acolo. Ce se întâmplă dacă se dovedeşte că seifurile sunt goale, se întreabă unii analişti.

Barele de aur pe care SUA susţine că le deţine sunt de puritate redusă şi nu se conformează standardelor internaţionale. Chiar dacă SUA are cantitatea de aur pe care pretinde că o deţine, majoritatea nu va fi acceptabilă pentru tranzacţionare pe pieţele internaţionale. În timp ce alte ţări şi-au retras aurul din băncile FRS, Rusia şi China îşi măresc rezervele de aur, creând monede susţinute de aur pe care să le folosească ele însele, scoţând astfel lumea de sub dominaţia dolarului american.

Statutul dolarului american ca monedă de rezervă globală a fost pus sub semnul întrebării. Dolarul se confruntă cu o competiţie destul de dură. Tarifele introduse de administraţia SUA ca instrument de constrângere împotriva altor ţări nu reuşesc să consolideze şi mai mult dolarul pe scena internaţională. Un război valutar internaţional pare să fie posibil şi acest lucru îi forţează pe investitori să caute alte opţiuni. Într-adevăr, de ce ar trebui alte ţări să se bazeze pe un dolar american care aparent nu este susţinut de aur sau orice altceva, când SUA nu mai emite încredere pe plan internaţional?

De exemplu, yuanul chinez se întăreşte. Rusia, Turcia şi Iranul iau în considerare perspectiva efectuării de plăţi în monedele lor naţionale. Iranul a anunţat recent că a trecut de la dolar la moneda euro ca monedă oficială la care se va raporta. Rusia şi China au încheiat un acord de schimb valutar care evită acordurile în dolari americani.

Preocupările de a reduce dependenţa de dolarul american au fost provocate de utilizarea continuă a sancţiunilor ca armă politică. Chiar şi cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA sunt ameninţaţi de aceste măsuri restrictive. Atacul recent asupra proiectului Nord Stream 2 este un bun exemplu. Este normal ca alte ţări să caute modalităţi de a rezista politicii SUA de imobilizare. Folosirea monedelor alternative şi repatrierea aurului sunt modalităţi de a face acest lucru. SUA s-a opus întotdeauna acestor tipuri de eforturi, a precizat Zero Hedge.

Fostul lider libian Moammer Gaddafi a fost răsturnat de la putere şi ucis după ce i-a venit ideea de a introduce un dinar de aur ca să fie folosit ca monedă internaţională în Orientul Mijlociu şi în Africa. Iranul a interzis recent utilizarea dolarului american în tranzacţii comerciale şi refuză să îşi vândă petrolul pe dolari. Ca situaţia să se amplifice şi mai mult, este posibil ca preşedintele american Donald Trump să renunţe la acordul nuclear iranian în luna mai, provocând Teheranul să îşi relanseze programul nuclear.

Un conflict armat cu Iranul ar putea fi mult mai aproape decât s-a crezut în general, deşi Teheranul nu dispune de o capabilitate militară care să fie o ameninţare pentru SUA. Totuşi, potrivit Zero Hedge, Iranul i-a supărat pe americani prin ameninţarea dolarului, un lucru pe care Washingtonul nu îl poate accepta din cauză că, dacă nu este susţinut dolarul, vor exista probleme privind finanţarea imensei datorii federale a guvernului american. Un război cu Iranul probabil va duce la eliminarea celui mai mare exportator de petrol care nu este tranzacţionat în dolari. Un lucru aduce altul după sine. Repatrierea aurului ar putea prevesti un război valutar şi un conflict armat.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe