Analiştii politici sunt dezamăgiţi de campania electorală pentru europarlamentare
La începutul ultimei săptămâni de campanie pentru alegerile europarlamentare, analiştii politici Stelian Tănase, Cristian Tudor Popescu, Iosif Boda şi Cristian Pârvulescu au declarat, pentru AGERPRES, că sunt dezamăgiţi de modul în care principalele partide politice - PSD, PD-L şi PNL - privesc euroalegerile.
Analiştii politici consideră că alegerile pentru Parlamentul European reprezintă, de fapt, un "prim tur neoficial" al alegerilor prezidenţiale, deoarece lansările candidaţilor pentru PE au coincis cu anunţarea candidaţilor pentru prezidenţiale.
"Noi suntem în campanie pentru prezidenţiale, nu pentru europarlamentare. De exemplu, în afişele PNL, Crin Antonescu este în mijlocul echipei sale. De asemenea, la lansările candidaţilor pentru PE au fost Antonescu, Geoană - care a fost lansat drept candidat pentru prezidenţiale, şi Băsescu - care a sugerat destul de clar că va candida şi că va fi prezent în campanie. Este primul tur neoficial al alegeri prezidenţiale. Va exista, bineînţeles, şi un prim tur oficial în noiembrie", a declarat Cristian Pârvulescu.
Stelian Tănase a fost de părere că miza euroalegerilor este foarte importantă pentru partidele mari, fiindcă partidul care va ieşi învingător din cursa pentru Parlamentul European îşi va prezenta candidatul pentru Preşedinţia României drept "favorit".
"E o competiţie între candidaţii care se vor prezenta pentru Cotroceni, iar pentru ei alegerile europarlamentare sunt un fel de hârtie de turnesol, care să le arate reacţia electoratului. Cei care vor câştiga euroalegerile vor putea să îşi prezinte candidatul în postură de favorit", a declarat Stelian Tănase.
Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, euroalegerile sunt văzute de partidele mari ca nişte "preliminarii" pentru alegerile prezidenţiale sau ca un "sondaj realizat la urne".
"Alegerile europarlamentare sunt de fapt un fel de sondaj, de data asta pe banii statului, făcut la urna de vot pentru alegerile prezidenţiale. Nu au altă semnificaţie. Nu interesează pe nimeni ce se întâmplă cu aceşti europarlamentari, ce fac ei acolo", a spus Popescu.
Analiştii politici consideră că prezenţa românilor la urne în 7 iunie va fi una extrem de redusă, temele europene nefiind dezbătute îndeajuns în timpul campaniei pentru europarlamentare.
"Eu cred că şi acele mici dezbateri politice din campanie nu vor fi foarte mult axate pe chestiuni europene, ci mai degrabă pe problemele interne, fiindcă pe noi, românii, ne interesează mai întâi cămaşa şi apoi haina", a declarat Iosif Boda.
Analistul politic Stelian Tănase a fost de părere că nu numai politicienii poartă vina eşecului campaniei pentru euroalegeri, dar şi electoratul român, care nu manifestă niciun interes faţă de problematica europeană.
"Este o indiferenţă generală - şi a electoratului, şi a politicienilor. Nu există o campanie la modul propriu, pentru că electoratul nu este interesat de temele Uniunii Europene, de Tratatul de la Lisabona şi alte lucruri de acest gen. Electoratul românesc doreşte să ştie cine îi va repara bordura şi cine îi bagă canalizare pe stradă. Îi tratează pe eurodeputaţi ca şi cum ar fi primari şi consilieri locali. Campania nu va avea relevanţă, iar emisiunile care se vor ocupa de campanie nu vor face niciun fel de audienţă. Mai mult ca sigur, la alegeri va fi un abstenteism masiv", a subliniat Tănase.
Stelian Tănase a explicat că motivul pentru care românii nu vor ieşi la urne la alegerile pentru Parlamentul European este acela că ei nu se simt "parte a Europei".
"Electoratul românesc este încă prea tânăr pentru a se considera o parte a Europei. El se consideră o extremitate a UE, în vecinătatea Rusiei, Balcanilor şi Turciei, încă nu are o conştiinţă europeană. Nu se simte ca făcând parte din familie. De exemplu, polonezii se simt parte a Europei şi au acest comportament de a fi parte a jocului. Românii, în schimb, se duc să presteze în UE munci inferioare şi aşteaptă fonduri care să îi salveze din criză", a declarat analistul politic.
Potrivit lui Tănase, este interesant de urmărit, la modul comparativ, felul în care românii se raportau la Uniunea Europeană înainte ca România să devină stat membru şi modul în care se raportează ei acum.
"E un lucru interesant, pentru că românii au fost poporul cu cea mai mare adeziune la UE. Noi am avut cei mai puţini eurosceptici şi oricum, până la aderarea efectivă la UE, ei nu s-au manifestat. Iar acum, când am intrat în familia europeană, nu ne simţim parte. Stăm la uşi. Stăm într-o poziţie inferioară", a subliniat Tănase.
Pe de altă parte, analistul Iosif Boda a subliniat faptul că la această oră, autorităţile române nu cunosc numărul exact al românilor de peste graniţe care deţin dreptul de a-şi exprima intenţia de vot.
"Noi nu ştim exact la ce număr de populaţie votantă ne raportăm. Ce evidenţă avem noi a românilor plecaţi peste hotare, sau câţi au murit peste hotare? Nici măcar nu ni se comunică mereu când moare un român plecat peste graniţe. De exemplu, ni se comunică despre cei care au murit în Irak sau Afganistan, dar în niciun caz despre cei care locuiesc în alte state europene, ca simpli cetăţeni", a conchis Boda.
