Ambasada Statelor Unite: Împărtăşim îngrijorarea CE privind atacurile la justiţie

Autorităţile române trebuie să aplice pe deplin recomandările Comisiei Europene din raportul MCV de miercuri, a precizat, Ambasada SUA, care împărtăşeşte îngrijorările UE privind atacurile la justiţie şi neînlocuirea miniştrilor cu probleme de integritate.

”Ambasada SUA la Bucureşti laudă raportul Comisiei Europene către Parlamentul European, parte a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Încurajăm guvernanţii români să aplice pe deplin recomandările Comisiei Europene”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

Ambasada SUA împărtăşeşte îngrijorarea că „angajamentele referitoare la protecţia sistemului judiciar împotriva atacurilor, la înlocuirea miniştrilor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri în materie de integritate şi la demisia parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri definitive în materie de incompatibilitate şi conflicte de interese sau care au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie la nivel înalt nu au fost puse în aplicare pe deplin”.

Totodată, Ambasada SUA încurajează „Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi pe preşedintele României să aleagă candidaţi competenţi, integri, care au realizări dovedite în activitatea de combatere a corupţiei pentru funcţii cheie de conducere în procuratură”.

Raportul MCV publicat miercuri prezintă analiza Comisiei Europene privind măsurile întreprinse de România în ultimele şase luni şi indică domeniile unde sunt necesare măsuri suplimentare.

Cu toate că respectarea Constituţiei şi a hotărârilor pronunţate de Curtea Constituţională a fost restabilită, nerespectarea independenţei sistemului judiciar şi instabilitatea cu care se confruntă instituţiile judiciare rămân o sursă de îngrijorare. În raportul Comisiei se subliniază, de asemenea, importanţa numirii unui nou Procuror General şi a unei noi conduceri a Direcţiei Naţionale Anticorupţie care să se bucure de încrederea opiniei publice şi care să facă dovada independenţei, integrităţii şi profesionalismului necesare pentru obţinerea unor rezultate concrete în combaterea corupţiei.

Recomandările Comisiei subliniază, de asemenea, responsabilitatea pe care o au miniştrii şi parlamentarii în a oferi un exemplu în materie de respectare a integrităţii.

„Persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care autorităţile judiciare constată că această condiţie nu este îndeplinită, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti implică, de asemenea, o lipsă de respect faţă de statul de drept. În raportul său din luna iulie, Comisia şi-a exprimat preocuparea că atât Guvernul, cât şi Parlamentul nu au respectat pe deplin acest principiu. În luna noiembrie, rapoartele prezentate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la unii miniştri şi înalţi funcţionari nu au dus la demisia acestora. Noul Guvern şi-a reiterat obiectivul de a lupta împotriva corupţiei, dar, dintre persoanele nou-numite în funcţia de ministru, trei erau cercetate penal pentru fapte de corupţie. În recomandările sale din luna iulie, Comisia şi-a exprimat speranţa că miniştrii vor da un exemplu în ceea ce priveşte respectarea aspectelor legate de integritate: acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie. Este esenţial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de integritate. Cerinţele constituţionale, inclusiv suspendarea din funcţia de ministru în cazul trimiterii în judecată, vor trebui aplicate în integralitate”, se arată în raport.

Potrivit unor surse europene, miniştrii în cauză ar fi Relu Fenechiu, Liviu Dragnea şi Varujan Vosganian.

„În mod similar, credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie. Prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni. Claritatea şi caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalităţi de a îndepărta îndoielile anterioare conform cărora a existat un grad de subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu”, se mai menţionează în document.