108 aleşi locali sunt incompatibili cu funcţiile pe care le deţin

Gândul publică astăzi, 6 august, în exclusivitate lista cu numele a 108 baroni locali, pardon, primari şi preşedinţi/vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), din 2008 până în prezent, în baza legii 161/2003.

Respectiva lege, care reglementează situaţiile de incompatibilitate şi conflict pentru aleşii locali, prevede că "funcţia de primar, preşedinte al Consiliului judeţean este incompatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional." Însă, majoritatea reprezentanţilor puterii din teritoriu sunt acţionari în varii companii care căpuşează sistemul, şi unii dintre ei nici măcar nu se jenează să recunoască acest fapt.

De exemplu, Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, care a pierdut la prima instanţă procesul cu ANI, se întreba mirat „pe cine să pui în AGA ca reprezentant al tău? Pe nenea Ion? După cum interpretează ANI, nici pe funcţionarii publici, pe nimeni din CJ. Chiar suntem între ciocan şi nicovală.”

Deci nu politicianul greşeşte, ci e nedreaptă legea folosită pentru a îl măsura. Să se schimbe legea, aşadar. Asta cer politicienii, în frunte cu primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, (declarat incompatibil de ANI), care afirma că modificarea legii 161/2003 este „obligatorie” şi că puterea nu trebuie să aştepte ca primele decizii nefavorabile împotriva aleşilor locali să fie date de instanţele de judecată.

Nădejdea şi speranţa politicienilor cu dosar la ANI a fost la vice premierul Liviu Dragnea, responsabil de regionalizarea ţării şi, conform DNA, responsabil şi de fraudarea referendumului pus la cale de Ponta şi Antonescu astă vară, pentru a îl da jos pe Băsescu de pe scaunul prezidenţial.

Dragnea le-a promis baronilor politici USL din teritoriu că, "în această toamnă, Guvernul va veni cu o modificare la legea ANI, prin care situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese să fie mai clar reglementate", însă minune mare, Ministerul Justiţiei, a dat aviz negativ proiectul de modificare a legii incompatibilităţilor, propus de vicepremierul Dragnea acum două luni.

Între timp, veştile şi presiunile au ajuns mai sus. Înainte să plece în concediu, Victor Ponta declara cu seninătate că, "aproape jumătate dintre primari fiind incompatibili" trebuie găsită o „soluţie legislativă corectă”, care să ţină cont şi de punctul de vedere al Comisiei Europene şi al Agenţiei Naţionale de Integritate. Având în vedere câţi aleşi locali au fost şi urmează a fi declaraţi incompatibili, Ponta se întreba retoric dacă nu ar fi mai bine să avem noi alegeri locale.

Verificările ANI în privinţa aleşilor locali sunt în curs de desfăşurare, fiind posibil ca numărul celor care au fost declaraţi incompatibili să crească în viitorul apropiat, USL ar putea rămâne fără aleşi în teritoriu.

Legea 161/2003, care ne-ar putea lăsa fără conducători

Mulţi primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene au fost declaraţi incompatibili de ANI în baza prevederii Legii 161/2003.

La articolul 87, litera f se stipulează clar faptul că funcţiile de primar, preşedinte al Consiliului judeţean sunt incompatibile cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional, situaţie în care se găsesc marea majoritate a aleşilor pe funcţii de răspundere în administraţiile de stat din teritoriu.

Pentru a îşi recâştiga credibilitatea şi statutul de politician nepătat, mulţi dintre ei se judeca cu ANI căutându-şi "dreptatea" în tribunal.

Primarul Sibiului Klaus Iohannis şi preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, declaraţi incompatibili de ANI, se apără afirmând că ei au făcut parte dintr-o AGA a unui operator regional, nu a unui operator local.

Conform Revista 22 "În răspunsul trimis de ANI, se precizează că „în conformitate cu dispoziţiile art.2 g1) din Legea nr. 51/2006, prin operator regional se înţelege operatorul societate comercială cu capital social integral al unora sau al tuturor unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice. Operatorul regional asigură furnizarea/prestarea serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, precum şi implementarea programelor de investiţii publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi, realizate în comun în cadrul asociaţiei. Operatorul regional se înfiinţează în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice,inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenţi subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Din coroborarea textelor de lege mai sus enunţate, rezultă faptul că participarea primarilor şi a preşedinţilor de Consilii Judeţene în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară, generează o stare de incompatibilitate în situaţia în care, la nivelul judeţului respectiv, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară constituie un operator regional în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 31//1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Agenţia Naţională de Integritate contrazice argumentaţia aleşilor locali, precizând în răspuns că faptul că un operator local a dobândit ulterior şi calitatea de operator regional care asigură furnizarea/ prestare servicii/ activităţi de utilitate publică nu-i schimbă calitatea de societate comercială de interes local.

ANI susţine că unităţile administrativ teritoriale aveau posibilitatea de a desemna un reprezentat al lor în AGA, dar cu respectarea legii, fără a se încălca regimul incompatibilităţilor.

Cei de la ANI le transmit celor din teritoriu nu se pot scuză nici prin faptul că prefectul şi secretarul nu i-au atenţionat asupra încălcării legii, deşi acest lucru se întâmplase."

Pe primul loc la incompatibili este judeţul Constanţa, publică Gandul:

"Prezenţa preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, dar şi a mai multor primari din judeţ în Compania RAJA SA, a făcut ca judeţul să aibă cei mai mulţi aleşi locali incompatibili.

„Trebuie precizat că Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare nu face distincţia între societăţi comerciale de interes local şi societăţi comerciale de interes judeţean, aşa cum rezultă din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată. Astfel, din dispoziţiile coroborate ale celor două legi menţionate, rezultă că sintagma societăţi comerciale de interes local la care se referă Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare cuprinde şi societăţile comerciale de interes judeţean”, se arată în răspunsul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Potrivit documentului citat, până în prezent, nu s-a identificat vreo situaţie de „încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese de către aleşi locali - membri în cadrul unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară”.