Câte limbi se vorbesc în lume

Este interesant să descoperim câte limbi se vorbesc în lume astăzi. Deşi nu există o cifră exactă, potrivit unui studiu din 2021 al Washington Post, se estimează că există 7.100 de limbi pe planetă.

Dintre acestea, 90% sunt vorbite de mai puţin de 100.000 de persoane, cum ar fi cele care sunt exclusiv ale triburilor sau populaţiilor cu dialecte. De asemenea, între 150 şi 200 de limbi sunt vorbite de un milion de oameni. Limbile nu sunt doar un instrument de comunicare, ci o reflectare a culturii şi idiosincraziei vorbitorilor lor.

În ceea ce priveşte distribuţia teritorială a limbilor, conform studiului menţionat anterior, în Asia se vorbesc aproximativ 2.300 de limbi, în timp ce în Europa doar 286. Este bine în primul rând să definim factorii care determină că o limbă este mai importantă decât alta. Acestea pot fi criterii obiective la fel de diverse precum numărul de vorbitori ( nativi şi non-nativi), statutul lor oficial în state independente, priorităţile diplomatice şi de securitate, numărul traducerilor, priorităţile educaţionale guvernamentale, nivelul limbii engleze folosite în alte ţări, utilizare pe internet etc. Sau ne putem gândi la criterii mai subiective care sunt mai importante pentru noi, cum ar fi motivarea personală, pasiunea şi dorinţa de a învăţa o anumită limbă, o preferinţă pentru cultura unui anumit loc, utilitatea în viaţa profesională.

Care sunt cele mai vorbite 10 limbi de pe planetă

Limba	Total	Vorbitori nativi
engleză	1500 milioane	375 milioane
chineză, mandarină	1100 milioane	982 milioane
hindi	650 de milioane	460 milioane
spaniolă	420 milioane	320 de milioane
franceză	370 milioane	79 de milioane
arabă	300 de milioane	206 milioane
rusă	275 milioane	165 milioane
portugheză	235 milioane	216 milioane
bengaleză	233 milioane	216 milioane
germană	185 milioane	105 milioane

La întrebarea care este limbajul cel mai important în lume, ar trebui adăugat că este util pentru mai multe lucruri şi că poate îndeplini mai multe funcţii în acelaşi timp. Ei bine, un limbaj, pe lângă faptul că este un instrument de comunicare, dacă este o limbă maternă este important şi pentru faptul că transmite o întreagă cultură, istoria unui popor şi idiosincrasia unei civilizaţii, valorile umane şi afective ale oamenilor etc. Există culturi universale care au contribuit mult la creşterea şi avansarea lumii şi mai ales a fiinţei umane, care este cea mai importantă valoare, deasupra intereselor economice sau imperialiste. Limba spaniolă îndeplineşte multe dintre aceste cerinţe, deoarece este limba maternă în multe zone îndepărtate ale lumii. Este de origine latină, este o limbă indo-europeană şi originea ei este chiar mai îndepărtată. A evoluat pentru a se adapta vremurilor şi, în acelaşi timp, nu este departe de bogăţia lingvistică şi culturală a lumii greco-romane care ne-a lăsat o moştenire care supravieţuieşte în multe părţi ale lumii. Numai alfabetul latin este un instrument de scriere pentru multe limbi de pe toate continentele, iar greaca continuă să contribuie la ştiinţă şi tehnologie cu cuvinte noi datorită bogăţiei sale lexicale.

Concluzie: trebuie să depune eforturi pentru conservarea limbilor care sunt valoroase nu numai pentru comunicare. Şi este necesar să preţuim pluralitatea lingvistică ca bogăţie, nu să ne confruntăm cu popoarele. Iar o persoană care învaţă două sau mai multe limbi de la o vârstă fragedă are o viziune mai completă asupra lumii, este mai deschisă şi mai tolerantă. Putem aspira la asta fără să rivalizăm şi să-i discredităm pe ceilalţi. Ei bine, un limbaj nu poate fi impus, iar o bună comunicare şi libertatea noastră ne fac oameni mai buni, mai fericiţi şi cetăţeni ai lumii.

Mai mult de 90% din ofertele de locuri de muncă în care o limbă este specificată ca o cerinţă necesită a avea un nivel bun la limba engleză. Cu toate acestea, 4 din 5 lucrători nu trec de obicei cerinţele companiei la testele de nivel, chiar dacă susţin că au un nivel mediu / înalt. Acest lucru are drept cauză în principal lipsa practicii în limba respectivă, în special pe partea de vorbire.

După engleză, cele mai populare limbi din ofertele de muncă sunt încă germana şi franceza, urmate de italiană şi portugheză. Marketingul, tehnologia, finanţele, ospitalitatea şi turismul sunt principalele sectoare care le solicită. Totuşi, datorită deschiderii de noi pieţe care fac ca importurile şi exporturile cu China să crească şi datorită numărului mare de turişti care sosesc din ţări precum Rusia, Orientul Mijlociu sau Japonia, cunoaşterea limbilor precum chineza, rusa, araba sau japoneza devine un avantaj extrem de dorit în obţinerea anumitor locuri de muncă.

De asemenea, se întâmplă ca limbile mai puţin frecvente să fie cele mai bine plătite în sectoare precum traducerea, unde specializarea, de exemplu, în slovenă sau greacă, ne poate oferi o valoare adăugată mai mare decât studierea francezei sau englezei, deoarece vor fi mai puţini oameni specializaţi în aceste limbi, deşi oportunităţile de angajare vor fi, de asemenea, mai mici.

După cum am văzut, cele mai răspândite limbi din lume nu trebuie să fie întotdeauna cele mai importante. Totul va depinde de circumstanţe personale şi de mediul nostru, precum ţara în care trăim, oamenii cu care interacţionăm în mediul personal şi profesional, utilizarea limbii etc. Lucrul ştiut este că învăţarea oricărei limbi îmbogăţeşte şi favorizează integrarea în diferite regiuni ale lumii, transformându-l pe cel care vorbeşte mai multe limbi într-un adevărat cetăţean al lumii.

Limbile cel mai puţin vorbite

Majoritatea limbilor mai puţin răspândite din lume sunt limbi indigene considerate critice sau dispărute, deoarece, datorită numărului redus de vorbitori, nu există posibilitatea recuperării lor. Unele guverne se luptă să documenteze ce a mai rămas din aceste limbi. 1. Taushiro este una dintre cele 47 de limbi indigene din Peru, vorbită de grupul etnic Pichi. În prezent are doar un vorbitor pe nume Amadeo Garcia. 2. Kaixana este vorbită în bazinul râului Japura, din nordul Braziliei, de tribul care poartă acelaşi nume, având tot un singur vorbitor. Când portughezii au ajuns în Brazilia, Kaixana s-a redus treptat. 3. Tanema este un limbaj aproape dispărut pe insula Vanikoro, în provincia cea mai estică a insulelor Solomon. Până în 2012 a existat o evidenţă a unui vorbitor numit Lainol Nalo. 4. Lemerig se vorbeşte pe una dintre cele mai mici insule din lume numită Vanuatu, în prezent doar două persoane o vorbesc. 5. Chemehuevi este de origine aztecă, tribul care o vorbeşte există încă în SUA, dar este vorbit doar de trei persoane fluent.

Cele mai ciudate limbi din lume

1 Rotokas: are cel mai scurt alfabet din lume, cu 12 litere: 7 consoane şi 5 vocale, este vorbită în Papua Guinee de 4.320 de persoane. 2. Piraha: se poate vorbi, fredona, cânta şi fluera; nu are cuvinte care să exprime culori, nici timpuri verbale, nici măcar numere. Este vorbit în Amazonul brazilian de un popor cu acelaşi nume, fiind considerat limba fericirii, deoarece oamenii săi nu trăiesc îngrijoraţi de viitor, pur şi simplu trăiesc zi de zi. 3. Sentinele: această limbă este una dintre cele mai puţin studiate, deoarece este vorbită doar de locuitorii din Insula Sentinelei de Nord, din Golful Bengal, tribul fiind extrem de violent. Au fost cunoscute mai multe cazuri în care aceştia i-au ucis pe exploratori, ultimul caz fiind uciderea unui misionar în 2018.

Ţara în care se vorbesc cele mai multe limbi

Republica Vanuatu este ţara în care se vorbesc cele mai multe limbi pe cap de locuitor din lume. Se vorbesc 113 limbi indigene, ceea ce echivalează cu o limbă pentru fiecare 2.000 de locuitori. Această ţară este alcătuită din peste 80 de insule, situată în Oceanul Pacific de Sud, arhipelag care este de origine vulcanică.

Vanuatu este o ţară în formă de săgeată şi se află pe locul patru în topul celor mai fericite naţiuni din lume, potrivit unui studiu realizat de Happy Planet Index şi citat de BBC. Clasamentul ia în calcul bunăstarea naţiunilor, speranţa de viaţă, nivelurile de inegalitate şi rata de poluare.

Limbi în pericol de dispariţie

Organizaţia Naţiunilor Unite a indicat că 43% din limbile vorbite în lume sunt în pericol de dispariţie, ceea ce este echivalent cu 2.580 de limbi. Pentru a fi mai specific, ONU a subliniat că o nouă limbă dispare la fiecare două săptămâni. Cu toate acestea, doar pentru că dispare nu înseamnă că nu poate reapărea. Cel mai bun exemplu că o limbă moartă poate reînvia este cazul ebraicii, care a dispărut acum 200 de ani şi a fost reactualizată în secolul al XIX-lea de lexicograful Eliezer Ben-Yehuda. Fiul său, Ben - Sion Ben - Yehuda, a fost primul vorbitor nativ de ebraică modernă.