Violeta Alexandru: 30-40% dintre beneficiarii de ajutoare ar putea fi integraţi în muncă

Deputata PNL Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, a afirmat că 30-40% dintre beneficiarii de ajutoare (170 000 în medie pe lună) ar putea fi integraţi în muncă.

„30-40% dintre beneficiarii de ajutoare (170 000 în medie pe lună) ar putea fi integraţi în muncă. Chiar este o ţintă realistă iar eu lucrez pe indicatori de performanţă. Se poate, cu implicare (unii ar spune efort dar depinde de cum eşti dispus să priveşti lucrurile) din partea asistenţilor sociali din primărie şi, obligatoriu, din partea angajaţilor AJOFMurilor. AJOFM ar trebui să cunoască angajatorii din judeţ şi cum apar oferte de muncă potrivite să caute asistenţii sociali şi să îşi unească 'forţele' sprijinind persoanele despre care vorbim. AJOFMurile ar trebui să cunoască nevoile angajatorilor, asistenţii sociali ar trebui să le cunoască bine pe cele ale beneficiarilor. Nu vor suna singuri beneficiarii de ajutoare sociale ca să se programeze la un interviu pentru un loc de muncă. Unii dintre ei nici nu au încredere că ar putea mai mult”, a scris Violeta Alexandru într-o postare pe Facebook.

Potrivit fostului ministru al Muncii, „doar retragerea VMG pentru cei apţi de muncă, 142 ron, nu rezolvă lucrurile”.

„Am văzut realitatea din teren. Oamenii se încadrează la alte categorii de sprijin din care supravieţuiesc: de ex. alocaţia pentru susţinerea familiei, ajutoare pentru încălzire. Se încadrează. Nu acopăr pe nimeni care a dat 142 ron (VMG) unui om apt de muncă fără să muncească în comunitate sau care nu avea scutire valabilă din care să rezulte că nu poate să muncească. Scutirile sunt altă discuţie. Şi tot aşa, dezbaterea despre cui i se întrerupe VMG se extinde. Nu am pretenţia, deşi am mers mult în ţară, că am fotografia întregii Românii; unde nu sunt acte doveditoare (funcţie de cât de extinsă este evaluarea) sunt sigură că se vor lua decizii ferme la nivelul acelor primării. Cel mai bine este să discutăm pe baza rezultatelor evaluărilor Inspecţiei Sociale de la MMPS, aflate în plină desfăşurare”, susţine deputata.

Violeta Alexandru argumentează că „munca în comunitate (curăţenie este ceea ce fac!) nu trebuie să fie obiectivul ultim ci integrarea lor pe piaţa muncii”.

„Cheia este la DAS (Direcţia/Serviciul de Asistenţă socială a/al Primăriei) şi la AJOFMuri. Succesul nu este ţinerea lor în activităţi de curăţenie la primărie şi în comunitate pentru 142 de ron. Munca în comunitate trebuie să fie, eventual, o etapă de tranziţie. Dacă nu avem altă optică, aici vom fi şi peste 5 ani. Recunosc că sunt mai interesată de următoarele aspecte: oamenii să muncească şi să aibă un salariu pentru munca lor. Dacă oamenii sunt apţi de muncă şi sunt oferte de muncă (despre care am văzut că există la AJOFMuri doar că le privim ca pe nişte date statistice într-un calculator) atunci să abordăm problemele de fond:

1. astăzi, mulţi beneficiari de ajutoare sociale nu au educaţia minimă necesară pentru a intra într-un program de calificare. Cu implicare - se poate rezolva! Pregătire tip program A doua şansă; a mai fost programul, ştim ce trebuie făcut pentru completarea studiilor lor primare.

2. nu au calificare. Cu implicare – se poate rezolva! Standardele ocupaţionale aferente meseriilor pe care le pot presta trebuie să fie făcute. Nu sunt.

3. calificarea lor trebuie făcută la locul de muncă, tip ucenicie. Fondurile disponibile pentru formarea forţei de muncă trebuie acordate direct angajatorilor, ei ştiu cel mai bine ce nevoi de formare forţă de muncă au. Un om format de el, de angajator, este un om de care nu se desparte uşor.

4. la AJOFMuri trebuie listate (cu protejarea datelor cu caracter personal) toate persoanele apte/în căutarea unui loc de muncă, cu informaţii detaliate despre ceea ce pot să muncească iar accesul firmelor la aceste informaţii trebuie să fie liber”, a adăugat Alexandru.

Deputata argumentează că angajatorii caută forţă de muncă, aceştia fiind primii care sunt interesaţi să îi găsească pe cei fără serviciu, dar ei „nu văd AJOFMurile ca fiind sursa acestor informaţii utile şi nici nu o consideră instituţia care să le faciliteze, cât mai puţin birocratic, acces la forţă de muncă”.

„Sunt domenii de activitate în care angajatorii au disponibilitate să investească în pregătirea viitorilor angajaţi. AJOFM nu a fost gândită ca o agenţie de plăţi sau ca depozitar al unor baze de date. Oamenii buni de acolo trebuie să aibă încredere în ei că pot fi competitivi doar dacă oferă serviciile de care este nevoie în piaţă. Avantajul de a fi o instituţie publică lipsită de grija finanţării pentru susţinerea activităţii este un fals avantaj”, a mai precizat fostul ministru al Muncii.