Viitorul Ucrainei naşte tensiuni internaţionale

Unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda politică internaţională, viitorul Ucrainei, a generat schimburi dure de replici la Conferinţa pentru Securitate de la München.

Ucraina este în plină criză din noiembrie, de când preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a refuzat semnarea unui acord cu Uniunea Europeană, în favoarea unui plan de salvare rus de 15 miliarde dolari pe care Rusia a anunţat că îl va bloca până când se formează un nou guvern în Ucraina.

Între timp a avut loc o serie lungă de proteste la care poliţia a răspuns violent. In urma violenţelor, sute de persoane au fost rănite şi reţinute, alte zeci sunt date dispărute şi au fost raportate decese de ambele părţi.

În timp ce preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, susţinea că "viitorul Ucrainei este lângă UE" iar secretarul de stat american John Kerry afirma că SUA sprijină "lupta pentru democraţie" a Ucrainei, Rusia, prin ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat ţările occidentale de standarde duble în ceea ce priveşte protestele violente.

Conferinţa de securitate este un eveniment anual organizat pentru a discuta despre afacerile militare şi politice. Discursul de deschidere i-a aparţinut lui Van Rompuy care a reiterat oferta UE pentru Ucraina, de asociere.

"Oferta este încă acolo şi ştim că timpul este de partea noastră. Viitorul Ucrainei este lângă Uniunea Europeană", a declarat acesta, potrivit publicaţiei Time.

Kerry a criticat în termeni duri existenţa unei "tendinţe îngrijorătoare în prea multe părţi ale Europei Centrale şi de Est şi Balcani".

"Aspiraţiile cetăţenilor sunt, din nou, călcate în picioare sub interesele oligarhice corupte - interese care folosesc banii pentru a înăbuşi opoziţia politică şi pe cei aflaţi în dezacord, pentru a cumpăra politicieni şi mass-media şi a slăbi independenţa judiciară", a continuat acesta.

"Nicăieri în lume nu este o luptă pentru un viitor democratic, european, mai importantă astăzi decât în Ucraina. Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană sunt alături de oamenii din Ucraina în această luptă", a subliniat Kerry.

Potrivit oficialului american, "marea majoritate a ucrainenilor doresc să trăiască liber într-o ţară sigură şi prosperă - ei luptă pentru dreptul de a se asocia cu parteneri care îi vor ajuta să-şi realizeze aspiraţiile".

Făcând aparent aluzie la Moscova, Kerry a adăugat că "viitorul lor nu trebuie să fie legat doar de o singură ţară şi cu siguranţă nu trebuie forţaţi".

Pe de cealaltă parte, Lavrov a declarat că o "alegere îi este impusă (Ucrainei) iar Rusia nu are de gând să se implice în aceasta".

"Ce legătură are incitarea la proteste de stradă violente cu promovarea democraţiei? De ce nu auzim condamnarea celor care profită de clădirile guvernamentale şi atacă poliţia şi folosesc sloganuri rasiste, anti-semite şi naziste?", a întrebat Lavrov, potrivit Interfax.

Kerry s-a întâlnit sâmbătă cu liderii opoziţiei din Ucraina, Arseniy Yatsenyuk şi Vitali Klitschko, Petro Poroschenko, precum şi cu ministrul de Externe ucrainean Leonid Kozhara.

Casa Albă a confirmat că au loc discuţii în cadrul Congresului american privind posibile sancţiuni împotriva Ucrainei.

Înainte de a ajunge în München, Kerry a precizat că, concesiile făcute de preşedintele Viktor Ianukovici "nu au atins încă un nivel adecvat de reformă".

Yatsenyuk, care conduce partidul Batkivshchyna, a refuzat recent o ofertă a preşedintelui Ianukovici de a deveni prim-ministru. Au existat diverse tentative de a uşura tensiunile, respectiv abrogarea unor legi anti-protest adoptate recent, adoptarea unei legi de amnistie controversată numită legea "schimbului de ostatici" de către opoziţie şi de grupurile de drepturile omului, precum şi demisia premierului. Cu toate acestea, liderii opoziţiei cer demisia conducerii şi alegeri anticipate.

Opoziţia are un plan concret care va ajuta la soluţionarea crizei politice din Ucraina. Planul a fost discutat la Conferinţa de Securitate de la München cu secretarul de stat american John Kerry, iar acesta cuprinde patru puncte-cheie care trebuiesc urmate: oprirea violenţelor din Ucraina, eliberarea deţinuţilor şi demararea unor investigaţii cu privire la faptele de răpire, bătăi, torturarea şi uciderea activiştilor, precum şi aprobarea unei reforme constituţionale şi revenirea la o republică parlamentar-prezidenţială.

O altă problemă-cheie pentru Kerry şi liderii opoziţiei este situaţia protestatarului Dmytro Bulatov, care a dispărut timp de opt zile, iar când a revenit a declarat că a fost răpit şi torturat de către răpitori care vorbeau cu accente ruseşti.

El este acum în spital în Kiev, păzit atât de poliţiei cât şi de demonstranţii anti-guvern.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney şi comisarul UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton s-au declarat consternaţi de semnele aparente de tortură.

Ambasadorul SUA în Ucraina Geoffrey Pyatt a mers la spital sâmbătă pentru a încerca să se întâlnească cu Bulatov, dar medicii nu i-au permis să-l viziteze.

Dmitro Bulatov, unul dintre liderii protestelor pro-europene de pe EuroMaidan, a fost răpit şi eliberat într-o pădure după opt zile de tortură cruntă. Activistul a ajuns la spital acoperit de sânge închegat şi plin de răni şi crestături. El a povestit că a fost bătut, crucificat, tăiat pe faţă şi torturat de necunoscuţi ce vorbeau cu accent rusesc.

Bulatov va primi arest la domiciliu, a anunţat vineri Ministerul de Interne, informează Agerpres, citând agenţia Interfax. Acesta a explicat că Bulatov era căutat ca "suspect de organizare de dezordine în masă", ceea ce "justifică" plasarea acestuia în arest preventiv. Având însă în vedere starea sa de sănătate, judecătorul a solicitat instanţei arestul la domiciliu.

Petro Poroschenko a declarat că activistul EuroMaidan Dmitro Bulatov va fi trimis într-una din ţările UE pentru tratament, întrucât acesta rămâne în pericol de arest şi hărţuire.