Un sat întreg a fost retrocedat. DNA face percheziţii

Marţi dimineaţă, procurorii anticorupţie desfăşoară percheziţii la două cabinete notariale din Arad şi la un ocol silvic din satul Nadăş care aparţine lui Mihai şi Viorica Colţeu, familie care a obţinut în instanţă retrocedarea a circa 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului, scrie Realitatea.net

Procurorii DNA i-au anunţat pe membrii familiei Colţeu că va fi pus sechestru asigurător pe toate bunurile acestora, inclusiv pe cele 8.700 de hectare de teren care le-au fost retrocedate.

În dosarul instrumentat de procurorii anticorupţie din Timişoara, care coordonează acţiunea investigatorilor, se vorbeşte despre abuz în serviciu în ceea ce priveşte restituirea satului Nadăş din judeţul Arad.

Judecătoria Ineu a admis, în 2006, o plângere înaintată de Viorica şi Mihai Colţeu prin care se solicită anularea unor hotărâri din 2005 ale Comisiei judeţene şi Comisiei locale Tăut privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Instanţa de judecată a decis reconstituirea în favoarea reclamanţilor a dreptului de proprietate în natură pentru suprafaţa totală de 8.762 hectare de teren şi pădure, cu tot cu clădirile şi construcţiile aflate pe teren.

Anterior, familia Colţeu a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate care a fost respinsă atât de Comisia locală Tăut, cât şi de Comisia judeţeană Arad. După decizia judecătoriei Ineu, Comisia judeţeană şi Direcţia Silvică Arad au declarat recurs, care a fost admis de Tribunalul Arad cu motivaţia că Viorica şi Mihai Colţeu, prin Mairovitz Ecaterina, de la care au beneficiat de certificatul de moştenitori, nu au calitatea de persoane îndreptăţite să ceară reconstituirea dreptului de proprietate pentru că nu au vocaţie succesorală.

În continuare, soţii Colţeu au formulat o contestaţie în anulare care a fost admisă de un alt complet de la Tribunalul Arad astfel că sentinţa judecătoriei Ineu a devenit valabilă şi irevocabilă. În 2009, familia Colţeu a intabulat terenul dobândit, în Cartea Funciară, practic tot extravilanul satului Nadăş, cu 1.200 de locuitori.

Fiica soţilor Colţeu, Simona Ilieş, declara în 2012 că părinţii săi au obţinut dreptul de proprietate prin moştenire de la o vecină, o evreică bătrână pe nume Ecaterina Mairovitz, care a murit la vârstă de 93 de ani. În noiembrie 2012, tensiunile dintre unii localnici şi familia Colţeu au culminat în momentul punerii în aplicare a unei sentinţe de evacuare a unei familii. Atunci, circa 30 de localnici s-au adunat pentru susţinerea celor care locuiau în casa care urma să fie evacuată.

Familia Colţeu s-a dus atunci cu un buldozer pe o păşune unde se afla un adăpost pentru ciobani şi animale cu scopul de a evacua terenul, însă jandarmii şi poliţiştii au intervenit pentru a nu avea loc un conflict între părţi, astfel că evacuările nu au mai fost puse în practică.

Sătenii au susţinut, de-a lungul proceselor, că jumătate din suprafeţele obţinute de familia Colţeu intraseră în proprietatea lor ca urmare a reformelor agrare de dinainte de 1918, din timpul Imperiului Austro-Ungar şi în urma reformei agrare din anul 1921.

În februarie 2013, Prefectura Arad, Direcţia Silvică, precum şi unii localnici au cerut Judecătoriei Ineu să-şi revizuiască sentinţa din 2006, sătenii afirmând că au obţinut unele documente de arhivă care demonstrează că familia Colţeu nu ar fi trebuit să obţină terenurile.

"Aici vorbim de înscrisuri care arată atât că moştenitorul de drept al terenurilor era o altă persoană decât cea stabilită de instanţă şi care a transmis ulterior, prin moştenire, drepturile litigioase familiei Colţeu, cât şi faptul că suprafeţele atribuite prin sentinţă sunt mult mai mari decât cele din documente", a declarat avocatul Stelian Lupu.

Câteva luni mai târziu, instanţa a respins această solicitare, dar s-a declarat recurs, care a fost respins în septembrie 2013. O lună mai târziu, Prefectura Arad a depus la Judecătoria Ineu o nouă cerere de revizuire a sentinţei din 2006, declarând că există probe noi în acest caz.

"Cererea de revizuire are la bază noi probe care ar putea determina revizuirea sentinţei, alte probe decât cele pe care s-a întemeiat precedenta cerere de revizuire, respinsă de instanţele de judecată", a precizat purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Lucian Cozma.

În 28 octombrie 2013, Prefectura a informat că a depus la Curtea Supremă o solicitare de strămutare a procesului privind revizuirea sentinţei. Cererea a fost aprobată, procesul fiind pe rol la Judecătoria Făgăraş.