UE riscă să rămână 'un tigru fără colţi'

UE intenţionează să îşi pună în aplicare normele prin impunerea de sancţiuni dure pe viitor, însă experienţa ne sugerează că nu va reuşi din cauza unor state importante din UE, susţine un comentariu apărut în publicaţia germană Der Spiegel.

Atunci când vine vorba de a cere public o mai mare integrare, majoritatea liderilor nu vor să se lase mai prejos.'Avem nevoie de mai multă Europă, nu de mai puţină', susţinea cancelarul german Angela Merkel. 'Nu avem nevoie de mai puţină Europă, ci mai degrabă de o integrare mai inteligentă', completa premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker. La rândul său, preşedintele francez François Hollande declara că liderii europeni sunt conştienţi că zona euro trebuie să aibă o politică economică comună.

În ceea ce-l priveşte pe Herman Van Rompuy, acesta pare să ia afirmaţiile de mai sus în sens literal, astfel că la summitul de săptămâna viitoare al Uniunii Europene, preşedintele Consiliului UE intenţionează să prezinte un concept îndrăzneţ de restructurare fundamentală a uniunii monetare.

Conform acestei propuneri, Comisia Europeană, braţul executiv al UE, ar câştiga nu doar dreptul de a recomanda amendamente la proiectele de buget naţionale, ci şi de a le pune în aplicare, iar în cazul în care un guvern se opune, instituţia să poată impune amenzi.

Cu toate acestea, în multe capitale europene, planurile de reformă ale lui Van Rompuy sunt controversate. Într-adevăr, mulţi politicieni sunt nemulţumiţi de numeroasele norme şi reglementări pe care Bruxellesul le-a utilizat deja pentru a interveni în politicile economice ale ţărilor afectate de criză. Până în prezent, ameninţarea sancţiunilor UE a fost în principal limitată la statele membre mai mici.

De exemplu, spre începutul acestui an, Comisia a ameninţat că va suspenda subvenţiile pentru Ungaria. La scurt timp, premierul ungar naţionalist, Viktor Orban, a cedat în faţa cererilor formulate de Bruxelles, în condiţiile în care 97% din totalul investiţiilor publice în ţara sa este finanţat într-o măsură semnificativă de către UE.

Prin contrast, ţările mari, cum ar fi Spania, Italia şi Franţa au avut până în prezent puţine motive să se teamă. Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare de la Bruxelles, este suficient de înţelept pentru a nu îndepărta anumite ţări prin impunerea de sancţiuni, relevă Spiegel.

Spre exemplu, aşa-numitul 'semestru european' este conceput pentru a coordona politicile economice ale naţiunilor europene. Echipe mari de eurocraţi atribuite fiecărei ţări efectuează analize elaborate şi fac recomandări - care de multe ori ajung la coşul de gunoi al capitalelor europene. 'Semestrului european îi lipseşte capacitatea de penalizare', explică Manfred Weber, vicepreşedintele grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

De altfel, membrii PE au comandat recent un studiu pentru a compara recomandările formulate în 2011 şi 2012. Rezultatele au fost revelatoare: 'În multe ţări, chiar şi în Germania, aproape nimic nu a fost implementat', declara Sven Giegold, un europarlamentar al Partidului Verzilor.

De exemplu, Comisia Europeană a criticat faptul că lucrătorii germani care obţin venituri din al doilea loc de muncă au puţine stimulente de a lucra şi a recomandat reformarea prevederilor privind impozitarea veniturilor cuplurilor căsătorite. Cu toate acestea, guvernul german nu a făcut nimic până acum în acest sens, problema fiind pur şi simplu prea politică.

Chiar şi ţări precum Spania au rămas obstinate. Potrivit raportului parlamentarilor UE, atunci când vine vorba de politica fiscală a Madridului, Spania a întreprins măsuri care merg într-o direcţie diferită de cea recomandată.

Gradul de rezistenţă la reformă chiar şi faţă de proiecte mici de reformă propuse de Bruxelles a devenit evident la ultimul summit UE de pe 28 iunie, dedicat recomandărilor bugetare ale Comisiei Europene. Malta a obiectat la creşterea vârstei de pensionare, premierul finlandez a constatat că dezbaterea privind vârsta de pensionare va fi 'foarte dificilă', liderii din Cipru, Belgia şi Luxemburg s-au opus suspendării indexării automate a salariilor în funcţie de inflaţie, iar Bulgaria a criticat analiza 'proastă' întreprinsă de Comisia Europeană.