Trupele azere intră din nou pe teritoriul armean, Erevanul cere asistenţă Rusiei. Kremlinul se face că nu prea aude

După scurtul război din Nagorno-Karabakh, care a avut loc în 2020 în urmă cu şase luni, regiunea de frontieră dintre Armenia şi Azerbaidjan este din nou în pragul conflictului.

Armenia acuză acum Azerbaidjanul de trimiterea ilegală a armatei sale adânc în teritoriu, de pe poziţiile care fuseseră agreate în armistiţiul care a pus capăt conflictului. Evoluţia este considerată o campanie de acaparare a teritoriului şi de curăţare etnică, care vizează comunităţile etnice armene.

Conflictul are puternice conotaţii religioase, Armenia fiind ortodoxă, iar Azerbaidjanul musulman.

Erevan consideră ameninţarea ca iminentă şi suficient de gravă încât să ceară aliatului său tradiţional - Rusia lui Vladimir Putin, cu care a încheiat un tratat de cooperare în domeniul apărării - să trimită asistenţă militară pentru a contracara forţele azere.

În prezent, Rusia are în zonă o forţă de menţinere a păcii limitată, care include 2.000 de militari, agreată ca parte a acordului de încetare a focului care a pus capăt războiului anterior.

Rusia are şi o bază militară în Armenia, dar în cadrul conflictului trecut, a avut o poziţie extrem de echivocă cu privire la pretenţiile teritoriale ale Azerbaidjanului, în parte motivată de relaţiile comerciale cu regimul de la Baku.

"Armenia a declarat vineri că Azerbaidjanul nu a îndeplinit în totalitate promisiunea de a-şi retrage trupele care au trecut graniţa într-un incident controversat şi a subliniat că a solicitat ajutorul militar al Rusiei", detaliază Reuters.

Armenia încearcă să îl convingă pe Vladimir Putin că acţiunile Azerbaidjanului reprezintă o încălcare severă a acordului de încetare a focului şi a suveranităţii Armeniei.

Până acum, răspunsul Moscovei a părut inexistent, chiar şi după ce prim-ministrul Armeniei a scris o scrisoare urgentă preşedintelui Putin, prin care solicita ajutorul militar:

„Preşedintele rus a spus că este de părere că forţele armate azere ar trebui să părăsească Armenia şi există o parte mai importantă care a fost declarată aseară: anume că s-a ajuns la un acord conform căruia forţele armate azere trebuie să ducă la capăt aceste acţiuni, anume să părăsească teritoriul Armeniei", a anunţat premierul armean Nikol Paşinian vineri în cadrul unei sesiuni extraordinare a parlamentului.

El a explicat înainte de sesiunea parlamentară de ce nu a făcut o cerere iniţială pentru trupe în timpul unui apel telefonic cu o zi înainte:

"Motivul pentru care nu am apelat ieri [la Putin pentru ajutor, n.r.] este că, în urmă cu o zi, a fost declarat la cel mai înalt nivel că, astăzi, trupele [azere, n.r.] urmau să fie retrase. Dar, din moment ce cursul negocierilor a evidenţiat că acordul nu va fi implementat complet, am solicitat preşedintelui rus ca Rusia să ofere asistenţă Armeniei în această situaţie, inclusiv asistenţă militară", a spus Paşinian.

Citiți și Criză în Armenia: Preşedintele armean refuză să-l demită pe şeful Marelui Stat Major la cererea premierului

Ministerul armean al Apărării a acuzat forţele azere că au încercat „să cureţe zona de graniţă” în regiunea Syunik - în esenţă spunând că au loc curăţări etnice.

Dacă Armenia şi Azerbaidjanul vor începe din nou luptele, care, anul trecut, au ucis mii de soldaţi şi civili, majoritatea lor fiind înregistrate de partea Armeniei, cea mai importantă întrebare este la ce mai foloseşte Armeniei acordul de securitate cu Rusia, care pare că dă liber pretenţiilor teritoriale ale azerilor, sprijiniţi de turci.

Citiți și Armenia şi Azerbaidjan încheie un acord privind conflictul din Nagorno-Karabah