Torţionarul lui Ursu scapă neanchetat
Fostul maior de Securitate Marin Pârvulescu, anchetatorul principal al disidentului Gheorghe Ursu, care a fost omorât în bătaie în beciurile Securităţii, va scăpa neanchetat.
Decizia Tribunalul Militar Bucureşti survenită miercuri este definitivă şi nu mai poate fi atacată decât prin proceduri extraordinare.
Tribunalul Militar Bucureşti a respins plângerea lui Andrei Ursu, fiul inginerului Gheorghe Ursu, împotriva deciziei unui procuror civil de a da NUP în cazul fostului maior de Securitate Marin Pârvulescu, anchetatorul principal al disidentului care a murit în 1985, din cauza bătăilor primite la interogatoriile Securităţii.
Judecătorul militar Gabriel Gunescu a decis miercuri să respingă plângerea lui Ursu "ca neîntemeiată" şi să îl oblige pe Andrei Ursu la plata a 100 de lei, cheltuieli de judecată. Gunescu a mai dat o decizie similară în cazul altei plângeri a lui Andrei Ursu, împotriva unui NUP dat de un procuror militar. Plângerea respinsă
Această decizie este definitivă şi mai poate fi atacată doar prin proceduri extraordinare, pe care ar trebui să le dispună Procurorul General al României, Tiberiu Niţu.
Gheorghe Ursu a fost arestat pe 17 septembrie 1985, sub acuzaţia de deţinere ilegală de valută, o acuzaţie fabricată de Securitate. După două luni de anchete, coordonate de maiorul Pîrvulescu, Ursu a murit.
Gheorghe Ursu era inginer constructor specializat în seismologie şi ca şef de atelier de proiectări a fost responsabil de proiectarea multor clădiri din Bucureşti. Tot în ca şef de proiectări, Ursu a avut şansa sau neşansa să ia parte la o şedinţă în care tovarăşul Ceauşescu a dat personal ordin de oprire a lucrărilor de consolidare la blocurile din centrul capitalei (Scala, Patria) grav avariate de cutremurul din 77. Ceauşescu a dispus ca blocurile să fie doar tencuite la faţade, astfel încât fisurile produse de cutremur să fie ascunse sub stratul de var.
Principalul vinovat pentru moartea lui Gheorghe Ursu este fostul său anchetator Marin Pârvulescu, după cum au arătat şi declaraţiile din dosar.
Faptele imputate lui Marin Pârvulescu - tortură pe motive politice - cad sub incidenţa Codului Penal (infracţiuni contra păcii şi omenirii) şi a Convenţiei ONU asupra imprescriptibilităţii crimelor împotriva umanităţii. Cu toate acestea este singurul care nici până azi nu a fost cercetat de procurori, fiind beneficiarul a numeroase NUP-uri.
"Din 2003 în dosar nu s-a mai făcut nimic. În 10 ani nu s-a făcut nimic. Dosarul nu mai e la Parchetul Militar şi la Secţia de Urmărire Penală", a declarat Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu la un post de televiziune.
Plimbări uluitoare ale dosarului Pârvulescu
În 2010, procurorii au recurs la un alt tertip menit să tărăgăneze soluţionarea plângerii: spargerea dosarului în mai multe bucăţi.
În 2011, a urmat o declinare de competenţă. Parchetul ÎCCJ a trimis plângerea, spre soluţionare, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În acelaşi timp, procurorii ÎCCJ au stabilit că “încadrarea juridică corectă a faptei comise împotriva lui Gheorghe Ursu nu este cea a unei infracţiuni contra păcii şi omenirii, ci cea de omor”.
Absurdistan, în Justiţia Română: procurorul care a tergiversat cazul 2 ani după 2011, Ruxandra Ionescu, a recurs la încă un tertip pentru a-l dezvinovăţi pe Pârvulescu: a decis ca alţi ofiţeri, coloneii Tudor Stănică şi Mihail Creangă, ar fi fost condamnaţi definitiv pentru aceeaşi crimă, deci aceasta nu-i poate fi imputată şi lui Pârvulescu.
