Teheranul rămâne fără apă, pe măsură ce criza hidrică se adânceşte în Iran
Iranul se confruntă cu cea mai gravă criză a apei din ultimele decenii, oficialii avertizând că Teheranul — un oraş cu peste 10 milioane de locuitori — ar putea deveni în curând nelocuibil dacă seceta care cuprinde ţara continuă.
Preşedintele Masoud Pezeşkian a avertizat că, dacă ploile nu sosesc până în decembrie, guvernul trebuie să înceapă raţionalizarea apei în Teheran.
„Chiar dacă raţionalizăm şi tot nu plouă, atunci nu vom mai avea deloc apă. Ei (cetăţenii) vor trebui să evacueze Teheranul”, a spus Pezeşkian pe 6 noiembrie, potrivit Reuters.
Miza este mare pentru conducătorii clericali ai Iranului. În 2021, lipsa apei a declanşat proteste violente în provincia sudică Khuzestan. Proteste sporadice au izbucnit şi în 2018, fermierii acuzând în special guvernul de gestionarea defectuoasă a apei.
Se aplică reduceri de presiune a apei
Criza apei din Iran, după o vară extrem de fierbinte, nu este doar rezultatul precipitaţiilor scăzute.
Zeci de ani de gestionare defectuoasă, inclusiv construirea excesivă de baraje, forarea ilegală de puţuri şi practici agricole ineficiente, au epuizat rezervele, au declarat zeci de critici şi experţi în domeniul apei pentru mass-media de stat în ultimele zile, pe fondul crizei care domină posturile de radio şi televiziune cu discuţii şi dezbateri.
Guvernul lui Pezeşkian a dat vina pentru criză pe diverşi factori, precum „politicile guvernelor anterioare, schimbările climatice şi consumul excesiv”.
Deşi până acum nu există semne de proteste privind criza apei, iranienii se confruntă deja cu povara unei economii paralizate, în principal din cauza sancţiunilor legate de programul nuclear contestat al ţării.
Gestionarea insuficienţei persistente de apă împovărează şi mai mult familiile şi comunităţile, intensificând potenţialul de tulburări, într-un moment în care conducerea clericală se confruntă deja cu presiuni internaţionale legate de ambiţiile sale nucleare. Iranul neagă că ar urmări obţinerea de arme nucleare.
În întreaga ţară, de la apartamentele înalte ale capitalei la oraşe şi localităţi mici, criza apei îşi face simţită prezenţa.
Compania Naţională de Apă şi Canalizare a Iranului a respins informaţiile despre o raţionalizare formală în Teheran, dar a confirmat că reducerile de presiune pe timp de noapte sunt aplicate în capitală şi pot ajunge la zero în unele districte, a relatat mass-media de stat.
Pezeşkian a avertizat, de asemenea, împotriva consumului excesiv în iulie. Autorităţile din domeniul apei au spus atunci că 70% dintre locuitorii Teheranului consumă mai mult decât standardul de 130 de litri pe zi.
Rezervoarele din Teheran, pe jumătate goale
Iranienii au îndurat pene repetate de curent, gaz şi apă în lunile de vârf ale cererii din ultimii ani.
„E o dificultate după alta — într-o zi nu e apă, în alta nu e electricitate. Nici măcar nu avem bani suficienţi să trăim. Asta se întâmplă din cauza gestionării proaste”, a spus la telefon Shahla, 41 de ani, profesoară şi mamă a trei copii, din centrul Teheranului.
Săptămâna trecută, mass-media de stat l-a citat pe Mohammadreza Kavianpour, şeful Institutului de Cercetare a Apei din Iran, spunând că precipitaţiile de anul trecut au fost cu 40% sub media ultimilor 57 de ani, iar prognozele indică o continuare a condiţiilor de secetă până la sfârşitul lui decembrie.
Capitala depinde în totalitate de cinci rezervoare alimentate de râuri din afara oraşului. Dar debitul a scăzut dramatic. Behzad Parsa, şeful Companiei Regionale de Apă Teheran, a declarat săptămâna trecută că nivelurile apei au scăzut cu 43% faţă de anul trecut, lăsând Barajul Amir Kabir la doar 14 milioane de metri cubi — 8% din capacitate.
El a spus că rezervoarele Teheranului, care colectiv puteau odinioară stoca aproape 500 de milioane de metri cubi, abia mai conţin 250 de milioane, o scădere de aproape jumătate, ceea ce, la ratele actuale de consum, le-ar putea goli în două săptămâni.
Criza se extinde mult dincolo de Teheran. La nivel naţional, 19 baraje majore — aproximativ 10% din totalul Iranului — sunt practic secate. În oraşul sfânt şiit Mashhad, al doilea cel mai mare oraş din Iran, cu o populaţie de 4 milioane, rezervele de apă au scăzut sub 3%.
Criza vine după temperaturi record şi pene repetate de curent. În iulie şi august, guvernul a declarat zile libere de urgenţă pentru a reduce consumul de apă şi energie, închizând unele clădiri publice şi bănci, deoarece temperaturile au depăşit 50 de grade Celsius în unele zone.
Schimbările climatice au intensificat problema, spun autorităţile, cu temperaturile în creştere care accelerează evaporarea şi pierderile de apă subterană.
Unele ziare au criticat politicile guvernului în domeniul mediului, invocând numirea unor manageri necalificaţi şi politizarea gestionării resurselor. Guvernul a respins acuzaţiile.
Au reapărut şi apelurile la intervenţie divină.
„În trecut, oamenii ieşeau în deşert să se roage pentru ploaie. Poate nu ar trebui să ignorăm această tradiţie”, a spus Mehdi Chamran, şeful Consiliului Municipal Teheran, potrivit presei de stat.
Autorităţile iau măsuri temporare pentru a conserva ceea ce a mai rămas, inclusiv reducerea presiunii apei în unele zone şi transferarea apei către Teheran din alte rezervoare.
Dar acestea sunt măsuri provizorii, iar publicul a fost îndemnat să instaleze rezervoare de stocare, pompe şi alte dispozitive pentru a evita perturbările majore.
„Prea puţin, prea târziu. Ei doar promit, dar nu vedem nicio acţiune. Majoritatea acestor idei nu sunt fezabile”, a spus un profesor universitar din oraşul Isfahan, care a cerut să nu-i fie dezvăluit numele.
