Ţările Baltice au îndemnat UE să accelereze introducerea interdicţiei asupra petrolului rusesc
Estonia, Letonia şi Lituania au solicitat Bruxelles-ului, în cadrul reuniunii miniştrilor energiei din ţările Uniunii Europene din 26 iunie, să accelereze adoptarea planurilor amânate privind interzicerea totală a importurilor de petrol rusesc.
Potrivit Financial Times, statele baltice argumentează acest lucru prin faptul că veniturile Moscovei din exportul de resurse energetice finanţează în mod direct războiul Rusiei în Ucraina. Conform informaţiilor publicaţiei, Comisia Europeană a promis că va prezenta o propunere în acest sens.
Uniunea Europeană şi-a redus deja semnificativ dependenţa de petrolul rusesc: potrivit datelor Comisiei Europene, în 2025 importurile din Rusia au reprezentat doar 2% din volumul total al livrărilor, în timp ce la începutul anului 2022 acest indicator ajungea la 27%.
De asemenea, UE intenţiona să renunţe complet la gazul rusesc în 2027, însă, după cum subliniază oficialii europeni, războiul cu Iranul a îngheţat aceste planuri. Propunerea privind embargoul petrolier trebuia să fie prezentată pe 15 aprilie, dar în martie a fost retrasă de pe ordinea de zi preliminară a Comisiei Europene.
Promovarea interdicţiei s-ar putea lovi de rezistenţa ţărilor care depind puternic de petrolul rusesc — în primul rând Ungaria şi Slovacia, precum şi a statelor membre care se confruntă cu dificultăţi din cauza preţurilor ridicate la resursele energetice. Cu toate acestea, ţările individuale nu vor putea să-şi exercite dreptul de veto asupra acestei măsuri, subliniază FT.
Vice-ministrul polonez al energiei, Wojciech Wrochna, a declarat pentru Financial Times că Varşovia consideră necesară introducerea interdicţiei „până la sfârşitul anului”. „Înţelegem temerile legate de preţ, disponibilitatea aprovizionării şi competitivitate. Dar acesta este preţul pe care trebuie să-l plătim pentru a deveni independenţi de resursele ruseşti”, a subliniat el.
Apelurile ţărilor baltice au fost lansate pe fondul unui acord temporar între SUA şi Iran, care a dus la creşterea fluxurilor de mărfuri prin Strâmtoarea Hormuz.
După reuniunea miniştrilor energiei, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că situaţia actuală din Orientul Mijlociu sporeşte probabilitatea ca Europa să reuşească să evite deficitul de combustibil pentru aviaţie şi de alte produse petroliere în această vară. Cu toate acestea, el a avertizat: „Dacă se va ajunge la un acord [definitiv], vor fi necesare câteva luni pentru ca situaţia să revină la normal în ceea ce priveşte petrolul şi câţiva ani în cazul gazului”.
Deteriorarea infrastructurii în ţări precum Qatarul — cel mai mare exportator de GNL către Europa — înseamnă că unele întreprinderi nu vor putea relua rapid producţia chiar şi în cazul unui armistiţiu durabil, subliniază FT.
