Supravegherea în masă. Chat Control 1.0 rămâne în vigoare. Cum au votat "suveraniştii", PNL şi PSD?

Parlamentul European a votat pentru prelungirea unei excepţii temporare de la normele UE privind confidenţialitatea, care permite platformelor online să scaneze în mod voluntar materiale cunoscute de abuz sexual asupra copiilor (CSAM). Măsura, la care se face adesea referire în dezbaterea publică drept parte a discuţiei mai ample despre „Chat Control” 1.0, va rămâne în vigoare până la 3 aprilie 2028.
Decizia priveşte aşa-numita derogare de la ePrivacy introdusă iniţial în 2021 prin Regulamentul (UE) 2021/1232.
Aceasta permite, dar nu obligă, serviciile de mesagerie şi platformele să scaneze comunicaţiile pentru a identifica materiale CSAM deja cunoscute, în principal imagini şi videoclipuri.
Potrivit lui Patrick Breyer, fost europarlamentar din partea Partidului Piraţilor, companiilor americane din tehnologie li se permite din nou să scaneze mesaje private fără mandat sau suspiciune prealabilă. Acest lucru afectează mesajele directe de pe platforme precum Instagram, Discord, Snapchat şi Xbox, precum şi e-mailurile prin Gmail de la Google şi iCloud de la Apple, scrie Brusselssignal.eu.
O moţiune de respingere a prelungirii nu a reuşit să obţină majoritatea absolută necesară în procedura de a doua lectură.
Merită menţionat că acest vot se referă doar la cadrul temporar şi voluntar. El nu impune scanarea, nu cere compromiterea criptării end-to-end şi nu oferă guvernelor acces direct la mesajele private.
Serviciile cu criptare end-to-end autentică nu au fost supuse scanării de rutină a conţinutului în baza acestor reguli interimare. Breyer a spus că a fost adoptată o excepţie pentru comunicaţiile criptate, deşi a numit-o simbolică, întrucât furnizorii nu scanează oricum un astfel de trafic.
Propunerea mai controversată privind Chat Control permanent, promovată de Bruxelles (regulamentul complet privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor), care ar putea impune obligaţii mai ample şi a ridicat îngrijorări semnificative privind criptarea şi supravegherea în masă, continuă să fie negociată separat în triloguri şi nu a fost (încă) adoptată.
Prelungirea vine după ce regulile temporare anterioare au expirat la 3 aprilie 2026, după ce europarlamentarii respinseseră o prelungire la 26 martie, cu 311 voturi la 228 şi 92 de abţineri, şi urmează unor manevre procedurale controversate care au readus chestiunea în plen, în regim de urgenţă, înainte de vacanţa de vară.
Criticii, inclusiv unii europarlamentari şi grupuri pentru drepturi digitale, susţin că această măsură subminează controlul democratic şi ridică îngrijorări cu privire la viaţa privată şi comunicaţiile criptate.
Ei afirma că derogarea, deşi mai limitată decât Chat Control 2.0, suspendă totuşi un drept fundamental.
Breyer a declarat: „Faptul că Chat Control avansează împotriva voinţei majorităţii europarlamentarilor care au votat este o farsă şi dăunează democraţiei.”
„Copiii noştri sunt adevăraţii perdanţi ai acestui proces nedemocratic. Adoptarea unui regulament autentic şi permanent de protecţie a copilului este acum serios pusă în pericol. Consiliul nu va fi niciodată de acord cu schimbarea de paradigmă de care este disperat nevoie atât timp cât poate pur si simplu să rămână la vechea abordare a scanării fără suspiciune, după bunul plac al industriei tehnologice.”
Potrivit cifrelor Comisiei Europene citate de Breyer, scanarea în masă a conversaţiilor private a reprezentat doar 36% din rapoartele de abuz din 2024, majoritatea provenind din postări publice şi stocare în cloud. Oficiul Federal al Poliţiei Criminale din Germania (BKA) a constatat că 48% dintre alerte nu au relevanţă penală, iar 40% dintre investigaţiile rezultate îi vizează chiar pe minori.
Mai mult, 99% dintre rapoartele Meta realizate în cadrul controlului conversaţiilor privesc materiale deja cunoscute, contribuind prea puţin la combaterea abuzurilor aflate în desfăşurare.
Comisia Europeană însăşi admite că nu există dovezi că scanarea fără suspiciune a mesajelor private a dus la mai multe condamnări sau la salvarea unui număr mai mare de copii.
Breyer subliniază că cele mai eficiente instrumente ale autorităţilor — interceptările dispuse de instanţă, raportările utilizatorilor şi scanarea platformelor publice şi a stocării în cloud — nu au fost niciodată în pericol şi rămân pe deplin intacte.
Potrivit lui Mircea Şerdin, AI software architect, rezistenţa la acest proiect în plenul PE a fost foarte mare.
Redăm postarea lui Mircea Şerdin:
Chat Control 1.0 a trecut şi revine, valabil până în 2028: platformele (Gmail, iCloud, Instagram, Discord, Snapchat, Xbox, etc) pot din nou să scaneze mesajele private necriptate fără mandat şi fără suspiciune. WhatsApp şi celelalte end-to-end rămân, cel puţin pe hârtie, exceptate. Un amendament care ar fi limitat scanarea strict la suspecţi identificaţi de justiţie a picat şi el, tot din lipsa celor 361 de voturi (322 la 255, majoritatea dar degeaba).
Partea bună, cât e: rezistenţa din plen a fost neaşteptat de mare. Patrick Breyer, care duce lupta asta de ani buni, spune că după opoziţia de azi, o majoritate pentru scanarea obligatorie permanentă (2.0) e acum doar un „vis frumos".
Mulţumesc tuturor celor care au scris europarlamentarilor în ultimele zile şi celor care s-au arătat interesaţi în subiect. Am rămas uimit de reacţia voastră
Au votat să RESPINGĂ proiectul, 8 oameni:
Dan Barna şi Vlad Voiculescu (USR), Nicolae Ştefănuţă (Verzi), Vasile Dîncu (PSD), Şerban Sturdza, Claudiu Târziu şi Cristian Terheş (dreapta suveranistă din ECR) şi Luis Lazarus.
Au votat să PĂSTREZE scanarea, 19 oameni:
Plus UDMR: Lorant Vincze şi Iuliu Winkler.
Cinci din PSD: Andi Cristea, Gabriela Firea, Maria Grapini, Ştefan Muşoiu şi Victor Negrescu, care întâmplător e şi vicepreşedinte al Parlamentului European.
Trei din AUR: Adrian Axinia, Gheorghe Piperea şi Georgiana Teodorescu. Şi Eugen Tomac (PMP).
Cei care nu au votat deloc: Adrian Benea, Gheorghe Cârciu, Claudiu Manda, Dan Nica, Mihai Tudose (toţi PSD) şi Diana Şoşoacă (SOS).