SUA îndeamnă Bulgaria să pună capăt dependenţei energetice faţă de Rusia

Dependenţa celor mai multe ţări europene faţă de livrările de combustibili din Rusia îi irită din ce în ce mai tare pe americani. Atât de tare, încât secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, i-a propus Bulgariei livrări alternative de resurse energetice, pentru a pune capăt odată pentru totdeauna dependenţei faţă de Rusia în acest domeniu. Cu toate acestea, ajutorul de peste ocean va fi scump şi destul de poluant, este de părere cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

SUA sunt un partener al Bulgariei în drumul ei spre securitatea energetică, iar o serie întreagă de firme americane sunt gata să ofere sprijin în această problemă, a declarat Hillary Clinton după întrevederea avută în 5 februarie, la Sofia, cu premierul bulgar Boiko Borisov. În acest scop, după cum a subliniat secretarul de stat american, la Sofia va veni emisarul special al SUA pentru Eurasia în domeniul energetic, Richard Morningstar.

Conducerea bulgară s-a pronunţat mai demult în favoarea unor livrări energetice de alternativă, în special livrări de gaz de şist. În iunie 2011, guvernul de la Sofia a eliberat companiei petroliere americane Chevron licenţă pentru descoperirea de zăcăminte de gaz de şist în nord-estul ţării, sperând să reducă astfel dependenţa faţă de gazul natural rusesc, însă la presiunile 'verzilor' a solicitat apoi un studiu privind impactul proiectului asupra mediului înconjurător. După cum a subliniat duminică Borisov, lucrările de exploatare a zăcămintelor de gaz de şist vor putea începe doar după ce specialiştii bulgari vor fi convinşi că extracţiile de acest gen nu sunt poluante.

Între timp, gazul de şist a produs deja o revoluţie în domeniul gazifer al SUA, iar acum o serie de ţări din Europa de Est atrag companii din străinătate pentru lucrări de căutare a acestuia. România şi Serbia plănuiesc să înceapă cercetarea geologică în domeniu, iar Polonia speră să demareze lucrări de extracţie în 2014-2015. În acelaşi timp, Franţa şi Marea Britanie au interzis exploatările de adâncime ale zăcămintelor de gaz de şist, după ce adversari ai metodelor aplicate au atenţionat în legătură cu poluarea apelor şi posibilitatea producerii de cutremure.

În opinia experţilor intervievaţi de Nezavisimaia Gazeta, ajutorul american acordat Bulgariei şi altor ţări ar putea avea efecte negative. 'Americanii îşi fac peste tot în lume reclamă la tehnologiile lor pentru exploatarea zăcămintelor de şist, însă aceasta este o 'plăcere scumpă': costul de extracţie a circa 1.000 de metri cubi de gaz de şist este în SUA de circa 150 de dolari', subliniază directorul Institutului pentru Energetică Naţională din Rusia, Serghei Pravosudov. Potrivit expertului, în Europa costurile ar putea fi chiar de două ori mai mari, deoarece aici zăcămintele de şist se află la o adâncime mult mai mare şi sunt mai puţin cercetate. În afară de aceasta, există pericolul infectării apelor subterane, deoarece pentru desfăşurarea lucrărilor de exploatare sunt necesare mari cantităţi de apă în care se adaugă chimicale.

Nu este exclus că SUA vor încerca să fixeze la nivel guvernamental condiţiile în care companii americane vor obţine acces la gazul de şist din Europa. 'SUA vor să determine Europa să înceapă exploatarea zăcămintelor de şist şi în acest scop Washingtonul încearcă să le facă atractive din punct de vedere economic. Cu toate acestea, este puţin probabil ca extracţiile de gaz de şist în cantităţi industriale să fie posibile în Europa cu tehnologiile existente', este de părere expertul rus Aleksandr Ştok, precizând că un zăcământ de gaz de şist înseamnă un teren imens care trebuie, practic, dinamitat, iar hidro-exploziile pot avea efecte dezastruoase.

În opinia analistului Aleksei Kozlov, propunerile făcute Bulgariei de SUA sunt mai degrabă de natură politică, decât economică. 'Deocamdată nu există informaţii privind existenţa pe teritoriul Bulgariei a unor cantităţi suficiente de gaz de şist pentru ca utilizarea unei tehnologii atât de costisitoare să-şi aibă rostul', subliniază Kozlov.