SUA impune sancţiuni şefului guvernului marionetă din Hong Kong

Administraţia Trump l-a sancţionat, vineri, pe liderul guvernului-marionetă din Hong Kong, Carrie Lam, şi pe alţi 10 oficiali din Hong Kong şi chinezi pentru subminarea autonomiei şi libertăţilor oraşului. În afară de Lam, alţi şase oficiali din Hong Kong au fost sancţionaţi, inclusiv şefii poliţiei din Hong Kong, actuali şi precedenţi, precum şi secretarii pentru securitate şi justiţie ai oraşului.

Patru oficiali chinezi sunt şi ei vizaţi, inclusiv şeful Biroului de legătură cu China, reprezentanţa regimului comunist din oraş, şi şeful unui birou guvernamental central pentru gestionarea afacerilor din Hong Kong la Beijing.

Potrivit sancţiunilor, se îngheaţă activele americane pe care le deţin oficialii şi, în general, îi împiedică pe americani să facă afaceri cu aceştia.

Măsurile au fost impuse ca răspuns la implementarea, de către Partidul Comunist, a unei legi de aşa-zisă securitate naţională în Hong Kong. Legea permite agenţilor Securităţii statului comunist să efectueze anchete şi arestări în oraş şi pedepseşte cu închisoarea delicte vag definite cum ar fi secesiunea, subminarea, coliziunea cu forţe externe. Pedepsele maxime sunt închisoarea pe viaţă, iar tribunalele care judecă toate cazurile sunt cele din China, controlate de Partid.

Legea instaurează poliţia politică din China în centrul financiar din sud-estul Asiei - este opinia general acceptată de analişii occidentali.

„Această lege, prevăzută pentru a „proteja” securitatea din Hong Kong, este de fapt un instrument de represiune al Partidului Comunist Chinez", a declarat secretarul de stat Mike Pompeo într-o cuvântare ţinută vineri, adăugând că încalcă promisiunea Beijingului de a susţine autonomia regiunii administrative a Hong Kong-ului făcută în momentul transferului de la guvernul britanic, în 1997.

Legea a intrat în vigoare de o lună iar, de atunci, guvernul pro-comunist din Hong Kong a escaladat încercările de a reduce libertăţile oraşului. Autorităţile au amânat cu un an alegerile legislative programate pentru septembrie, fără, însă, să fixeze o dată, invocând temerile privitoare la pandemia virusului Wuhan, şi au descalificat 12 candidaţi pro-democraţie care câştigaseră voturi în alegerile primare, motivând că primarele sunt nedemocratice.

Sloganurile de protest populare au fost, de asemenea, scoase în afara legii.

La 6 august, guvernul a acuzat 24 de susţinători pro-democraţie care au participat la o comemorare a victimelor violenţei brutale a Partidului asupra protestelor din Piaţa Tiananmen din 1989, acuzându-i că „au luat parte cu bună ştiinţă la o adunare neautorizată”. Poliţia a interzis anul acesta comemorarea din motive de pandemie, deşi mulţi locuitori s-au prezentat la locul programat anterior, sfidând ordinul guvernului.

O serie de militanţi pro-democraţie, inclusiv cei care locuiesc în afara Hong Kong-ului, au fost acuzaţi şi de încălcarea noii legi.

Mike Pompeo a afirmat că Lam şi şase membri ai administraţiei sale au fost sancţionaţi pentru rolul avut în elaborarea şi punerea în aplicare a legii aşa-zisei securităţi naţionale, precum şi pentru „constrângere, arestare, reţinere sau închidere a persoanelor” în condiţiile legii.

El a spus că oficialii chinezi, care sunt principalii oficiali ai Partidului responsabili de adoptarea politicilor comuniste din Hong Kong, au fost sancţionaţi pentru angajarea în acţiuni care „ameninţă pacea, securitatea, stabilitatea sau autonomia oraşului Hong Kong”.

Printre cei sancţionaţi se numără Zheng Yanxiong, numit de Beijing la conducerea unui nou birou de securitate naţională din oraş. Biroul a fost înfiinţat în conformitate cu noua lege şi răspunde direct Partidului. Biroul este scos de sub jurisdicţia guvernului Hong Kong.

O altă persoană aflată pe lista sancţionaţilor este Zhang Xiaoming, directorul adjunct al Biroului de Afaceri din Hong Kong şi Macao, agenţia de top din Beijing pentru gestionarea afacerilor teritoriilor. El a apărat în mod repetat politicile Beijingului cu privire la Hong Kong şi legea "securităţii naţionale", repetând propaganda partidului care afirma că acestea sunt „afaceri interne ale Chinei”.

Sancţiunile au fost puse în aplicare pentru a îndeplini un ordin executiv emis de preşedintele Donald Trump la 16 iulie, care a pus capăt statutului special al Hong Kong-ului cu Statele Unite, după ce administraţia a considerat că teritoriul nu mai este suficient de autonom faţă de China continentală. În acea zi, Trump a semnat şi un proiect de lege care va sancţiona oficialii şi băncile implicate în oprimarea libertăţilor oraşului.

Administraţia Trump şi-a intensificat recent acţiunile pentru combaterea ameninţărilor de la Beijing. În iulie, Statele Unite au sancţionat mai mulţi oficiali ai Partidului Comunist Chinez pentru rolul lor în abuzurile împotriva drepturilor omului în regiunea Xinjiang. Pe 7 august, Trump a emis ordine executive pentru a bloca tranzacţiile din SUA cu proprietarii chinezi ai aplicaţiei TikTok, WeChat, ByteDance şi respectiv Tencent Holdings.

Interdicţia va intra în vigoare în 45 de zile.

Gordon Chang, expert în politici ale Chinei şi autorul volumului „Colapsul viitor al Chinei”, a spus că este posibil ca aceşti oficiali să îşi rearanjeze treburile, astfel încât sancţiunile nu vor avea un efect mare asupra lor. În ciuda acestui fapt, natura simbolică a acestei evoluţii este importantă: „Ceea ce am făcut este să arătăm că Statele Unite vor susţine oamenii din Hong Kong”, a declarat el.

„Beijingul urăşte complet acest lucru”, a spus Chang pentru NTD, afiliat al Epoch Times, într-un interviu din 7 august. „Trebuie să ne amintim că pentru liderii comunişti simbolismul este uneori mai important decât substanţa, iar acesta este un asemenea caz".