Statele Unite ar putea interveni pe măsură ce procesul de pace dintre Azerbaidjan şi Armenia se prelungeşte

Sfârşitul anului 2022 a marcat o nouă rundă de confruntări între Azerbaidjan şi Armenia în regiunea Karabah, cu implicarea forţelor ruseşti de menţinere a păcii. Confruntarea a început în luna decembrie, când contingentul rus de menţinere a păcii din regiunea separatistă Karabah a refuzat accesul oficialilor azeri din cadrul Ministerului Economiei, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale şi al companiei miniere de stat AzerGold CJSC de a efectua inspecţii la faţa locului la depozitele de aur Gizilbulag şi la depozitele de cupru-molibden Demirli pentru a evalua potenţialele riscuri pentru mediu. În timp ce oficialii de stat din Azerbaidjan au fost privaţi de libera circulaţie în interiorul porţiunii separatiste din Karabah de către misiunea de menţinere a păcii, aceasta a alimentat scepticismul în societăţile azeră şi armeană cu privire la rolul Rusiei în acest proces.

Ca răspuns la aceste restricţii, activiştii de mediu din Azerbaidjan au organizat un protest pe drumul Shusha-Lachin, unde sunt desfăşurate forţele ruse de menţinere a păcii, acuzându-le că sunt prea prietenoase cu statul separatist de facto din Khankendi (Stepanakert). Începând cu ianuarie 2023, activiştii ecologişti şi-au continuat protestul pe drumul Lachin, restricţionând majoritatea transporturilor şi circulaţiei în Karabahul separatist din Armenia. Aceştia cer acces deplin pentru instituţiile guvernamentale azere în fiecare loc din Karabah, în acceptarea graniţelor recunoscute internaţional de Baku.

Cu toate acestea, protestele de pe şoseaua Shusha-Lachin au stârnit critici la adresa Azerbaidjanului în Occident, Franţa adoptând o poziţie ferm pro-armeană, acuzând guvernul de la Baku de blocarea drumului principal care leagă Karabah de Armenia, ceea ce, la rândul său, a aprins sentimente anti-franceze dure în rândul publicului azer. Cu toate acestea, în ciuda presiunii occidentale asupra Baku pentru redeschiderea drumului Lachin, este puţin probabil că Azerbaidjanul să se retragă din poziţia sa până când nu îşi va asigura controlul deplin asupra drumului.

Într-adevăr, momentul în care au avut loc protestele a ridicat întrebări atât în mass-media locală, cât şi în cea internaţională, cu privire la motivul pentru care proteste similare nu au avut loc anterior în regiune. Răspunsul poate fi atribuit eşecului negocierilor de pace dintre Baku şi Erevan, aşa cum au fost iniţiate de Uniunea Europeană şi Rusia în 2022. Încercările UE de a facilita continuarea discuţiilor şi de a pregăti cel puţin o versiune preliminară a unui acord de pace final între Azerbaidjan şi Armenia au eşuat până în prezent. Un alt motiv cheie pentru eşecul formatului de negociere de la Bruxelles a fost rezoluţia anti-azerbaidjană adoptată de Senatul francez în octombrie 2022 şi solidaritatea vocală a guvernului francez cu Armenia, care a adăugat şi mai mult combustibil la impasul actual din perspectiva Baku. Odată cu diminuarea rolului UE ca mediator în negocierile de pace, Baku oficial a început să folosească metode alternative - şi anume proteste civile - pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale asupra a ceea ce consideră a fi exploatarea ilegală a resurselor naturale din Karabah.

Având în vedere eşecul UE de a apropia Baku şi Erevan de un acord de pace, este probabil că Statele Unite să îşi sporească rolul în 2023 pentru a împiedica Rusia să monopolizeze în totalitate procesul de pace. Consilierul principal al SUA pentru negocierile din Caucaz, Philip Reeker, s-a retras din funcţie la sfârşitul anului 2022, ceea ce oferă Washingtonului şansa de a numi un negociator nou şi bine experimentat, cu experienţă regională relevantă, cum ar fi Michael Carpenter, care în prezent ocupă funcţia de ambasador al SUA la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, pentru a conduce procesul.

Cu toate acestea, diversele estimări ale experţilor şi cercetătorilor internaţionali sugerează că 2023 nu va fi un an liniştit pentru regiune. Potrivit unor analize recente, Caucazul de Sud va fi probabil afectat de alte ostilităţi mortale, gruparea iraniano-ruso-armeană urmând să se confrunte cu aranjamentul dintre Azerbaidjan-Turcia şi Georgia. În timp ce incertitudinea provocată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei promite să creeze noi catalizatori în regiunea post-sovietică, apariţia unor noi conflicte în Caucazul de Sud ameninţă să creeze un vid de securitate profund. Deşi este greu de prevăzut specificul potenţialelor conflicte viitoare din regiune, este corect să spunem că regiunea ar putea fi martora unei noi runde de lupte pe termen scurt între Baku şi Erevan.

Această perspectivă pare şi mai probabilă având în vedere conferinţele de presă recente ale premierului armean Nikol Paşinian şi ale preşedintelui azer Ilham Aliyev, care au avut loc la 11 şi, respectiv, 12 ianuarie.

Ambele conferinţe au avut loc la apogeul impasului dintre Baku şi Erevan, cu puţine şanse de reluare a negocierilor aflate în impas. În timpul conferinţei de presă, Paşinian a subliniat că inacţiunea forţelor ruse de menţinere a păcii faţă de evenimentele de pe drumul Lachin nu a oferit Armeniei garanţiile de securitate pe care şi le-a dorit, ci, dimpotrivă, a creat o ameninţare la adresa securităţii Armeniei. Între timp, Aliyev, în interviul faţă în faţa cu serviciul local de radiodifuziune, a subliniat că 2023 va fi ultimul an pentru negocierile de pace, declarând: "Dacă ei [armenii] nu sunt interesaţi, nici noi nu avem nevoie [de negocieri]". Astfel de declaraţii indică faptul că, dacă negocierile eşuează, o nouă rundă de ciocniri armate în Karabah va fi inevitabilă în 2023.

Prin urmare, comentariile lui Aliyev nu ar trebui să fie o surpriză, deoarece lipsa unui tratat de pace definitiv cu Armenia stârneşte dezbateri în ţară şi complică relaţiile Baku cu unele ţări occidentale importante, în special Franţa. În plus, Baku oficial va căuta probabil un parteneriat strâns cu Washingtonul în procesul de negociere, având în vedere criticile frecvente ale Azerbaidjanului la adresa Rusiei şi sprijinul acordat de acesta lui Ruben Vardanian, actualul ministru de stat al guvernului separatist de facto din Karabah.

Într-adevăr, 2023 va fi un alt an dificil pentru Armenia şi Azerbaidjan în ceea ce priveşte negocierile de pace. Se pare că protestele azerilor pe drumul Lachin vor continua până când disputele interne din cadrul regiunii separatiste Karabah, şi anume între Ruben Vardanian şi general-maiorul Vitali Balasanian, fostul şef al Consiliului de Securitate rus demis de Vardanian la începutul anului 2023, se vor încălzi, permiţând Azerbaidjanului să îşi sporească influenţa şi să pună capăt presupuselor exploatări miniere ilegale din regiune. Dacă va avea succes, un astfel de scenariu poate declanşa schimbări în Karabah şi în întreaga regiune.