SONDAJ. Societatea românească, divizată între susţinătorii democraţiei şi cei care ar accepta un regim mai puţin democratic

Societatea românească este împărţită aproape în mod egal între susţinătorii democraţiei şi cei care ar accepta un regim mai puţin democratic, arată rezultatele Barometrului Informat punct ro – INSCOP, Ediţia a XIII-a, iulie 2026.

Sondajul, realizat de INSCOP Research la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, evidenţiază fragilizarea ataşamentului faţă de valorile democratice într-un context marcat de instabilitate politică, dificultăţi economice şi scăderea încrederii publice.

Întrebaţi ce tip de regim preferă, 47,2% dintre respondenţi au declarat că preferă democraţia, chiar dacă aceasta implică uneori conflicte şi dezbateri politice.

În acelaşi timp, 46,3% afirmă că ar prefera un regim mai puţin democratic dacă acesta ar asigura mai multă ordine şi stabilitate, în timp ce 6,5% nu au exprimat o opinie.

Potrivit cercetării, susţinerea pentru democraţie este semnificativ mai ridicată în rândul votanţilor PNL şi USR, al bărbaţilor, al tinerilor cu vârsta sub 30 de ani, al persoanelor cu studii superioare şi al locuitorilor din marile oraşe.

La polul opus, preferinţa pentru un regim mai puţin democratic, dar perceput ca fiind capabil să ofere mai multă ordine şi stabilitate, este mai pronunţată în rândul votanţilor AUR, al persoanelor cu vârste între 45 şi 59 de ani, al celor cu nivel redus de educaţie şi al locuitorilor din mediul rural.

Barometrul arată însă că, dincolo de preferinţele privind tipul de regim, majoritatea respondenţilor consideră esenţial ca puterea să rămână sub control democratic.

Astfel, 60.6% dintre respondenţi consideră că este mai important ca puterea să fie controlată democratic, chiar dacă deciziile sunt luate mai lent.

La polul opus, 29.5% sunt de părere că este mai important ca deciziile să fie luate rapid, chiar dacă puterea este controlată democratic într-o măsură mai redusă. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.8%.

Afirmă că este mai important ca puterea să fie controlată democratic într-o proporţie mai mare decât media: votanţii PNL şi USR, persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare.

Susţin că este mai important ca deciziile să fie luate rapid într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul populaţiei: votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural.

Datele au fost culese în perioada 13-16 iulie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac

„Rezultatele indică un nivel îngrijorător de fragilizare a ataşamentului faţă de valorile democratice. Deşi contextul actual – marcat de instabilitate politică, dificultăţi economice şi scăderea încrederii – influenţează inevitabil percepţiile populaţiei, faptul că aproape jumătate dintre români consideră că un regim mai puţin democratic poate fi preferabil dacă asigură ordine şi stabilitate depăşeşte nivelul unei simple nemulţumiri conjuncturale.

În acelaşi timp, majoritatea continuă să susţină controlul democratic al puterii chiar cu preţul unui proces decizional mai lent, ceea ce arată că principiile democratice păstrează încă o bază importantă de legitimitate.

Tensiunea dintre aceste două atitudini reflectă existenţa unei culturi democratice vulnerabile, în care o parte semnificativă a societăţii este dispusă să relativizeze normele democratice atunci când percepe că acestea nu mai oferă ordine, eficienţă şi stabilitate sau când persistă, la nivelul unor grupuri importante de populaţie, neîncrederea în corectitudinea alegerilor.

Evoluţia acestor indicatori în timp va fi esenţială pentru a distinge între efectele temporare ale crizei actuale şi o eventuală deteriorare structurală a ataşamentului faţă de democraţie. Iar elitele politice au o responsabilitate majoră în cultivarea acestui ataşament în condiţiile în care alternativa înseamnă distrugerea societăţii libere, a statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Publicul tânăr susţine în proporţii mai mari democraţia, în timp ce votanţii AUR şi populaţia cu studii primare sau cei din mediul rural preferă în proporţii mai mari un regim mai puţin democratic, dar care asigură mai multă ordine şi stabilitate.”