Sesizarea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova

Depunerea sesizării la Curtea Constituţională a Republicii Moldova

Sesizarea poate fi înţeleasă ca fiind un text scris cu o structură prestabilită şi motivată, efectuat de subiectele strict determinate, al căror drept de adresare în Curtea Constituţională este recunoscut legal – pe de o parte, şi obligaţia Curţii de a prelua spre examinare acest text sau înscris şi de a adopta o decizie în baza acestui demers, decizie general obligatorie şi definitivă – pe de altă parte.

Legea nr. 317 din 13.12.1994, cu privire la Curtea Constituţională stabileşte în art. 24 că Legea cu privire la Curtea Constituţională exercită jurisdicţia la sesizarea făcută de subiecţii stabiliţi de lege, în condiţiile stabilite de Codul Jurisdicţiei Constituţionale. Tot în acest Cod sunt prevăzute modelul sesizării şi modul depunerii ei. Sesizarea se semnează de şeful organului în a cărui nume este făcută.

Sesizarea se prezintă, în mod obligatoriu, în scris în limba oficială. Textul scris al sesizării confirmă autoritate, şi în acelaşi timp dă posibilitate instanţei să examineze concret cerinţele indicate în ea.

Sesizarea trebuie să fie motivată şi să cuprindă în mod obligatoriu: denumirea Curţii Constituţionale ca instanţă sesizată; denumirea şi adresa subiectului sesizării; obiectul sesizării; împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele; cerinţele sesizării; alte date referitoare la obiectul sesizării; nomenclatorul documentelor anexate; semnătura subiectului, codul şi ştampila lui.

După intrare în Curtea Constituţională, sesizarea se prezintă Preşedintelui Curţii.

Dacă sesizarea corespunde cerinţelor de formă şi conţinut, Preşedintele Curţii Constituţionale dispune transmiterea sesizării spre examinare preliminară în termenul stabilit, în caz contrar sesizarea va fi respinsă sau va fi transmisă pentru i se înlătura neajunsurile.

Examinarea preliminară a sesizării este efectuată de judecătorul Curţii Constituţionale sau de judecătorul asistent. Rezultatele examinării preliminare a sesizării se legalizează prin aviz. După prezentarea avizului asupra examinării preliminare a sesizării, Preşedintele Curţii Constituţionale înaintează materialele în şedinţa Curţii

Totodată, sesizarea poate fi retrasă de subiectul ei la orice etapă de examinare a cauzei.

Subiecţii cu drept de sesizare la Curtea Constituţională

Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea din iniţiativa subiectelor prevăzute de Legea cu privire la Curtea Constituţională. Deci, Curtea din oficiu nu are dreptul de a activa.

Însă îşi va exercita jurisdicţia la sesizarea făcută de subiecţii stabiliţi în art. 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională:

a) Preşedintele Republicii Moldova;

b) Guvernul;

c) ministrul justiţiei;

d) Curtea Supremă de Justiţie;

e) Procurorul General;

f) deputatul în Parlament;

g) fracţiunea parlamentară;

h) avocatul parlamentar;

i) Adunarea Populară a Găgăuziei (Găgăuz-Yeri) - în cazurile supunerii controlului constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova a hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, ce îngrădesc împuternicirile Găgăuziei.

Subiecţii enumeraţi pot face sesizări în problemele ce ţin de competenţa lor, cu excepţia sesizării:

a) privind revizuirea Constituţiei, care poate fi făcută doar de subiecţii indicaţi în Constituţia Republicii Moldova, art. 141;

b) privind constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea Parlamentului, care poate fi făcută de Preşedintele Republicii Moldova;

c) privind constatarea circumstanţelor ce justifică suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, care poate fi făcută în temeiul unei hotărâri a Parlamentului, semnate de Preşedintele Parlamentului;

d) ce are ca obiect constituţionalitatea unui partid, care poate fi făcută de Preşedintele Republicii Moldova, de Preşedintele Parlamentului, de Guvern, de ministrul justiţiei sau de Procurorul General. Preşedintele Parlamentului poate face sesizări numai în temeiul unei hotărâri a Parlamentului, Procurorul General - în temeiul unei hotărâri a colegiului Procuraturii Generale, ministrul justiţiei - în temeiul unei hotărâri a colegiului Ministerului Justiţiei.

Valentina Stratulat este licenţiată în dreptul penal şi master în dreptul constituţional şi administrativ în Republica Moldova