Serbia şi-a dat acordul pentru înfiinţarea unui Consulat General al României la Zajecar

Guvernul sârb şi-a dat aprobarea pentru deschiderea unui Consulat General al României la Zajecar,în nord-estul ţării,solicitare pe care autorităţile române o adresează de câţiva ani şi al cărei răspuns vine pe fondul discuţiilor viitoare din UE privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a avut o întrevedere, marţi, cu ministrul afacerilor externe al R. Serbia, Vuk Jeremic. Demnitarul român a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al ţării vecine, exprimându-şi speranţa într-o decizie favorabilă a Consiliului Afaceri Generale al UE din februarie 2012 privind acordarea statutului de candidat Serbiei. Aurescu arătat, de asemenea, că România îşi menţine poziţia cunoscută privind Kosovo, informează MAE.

Pe de altă parte, o pondere semnificativă în cadrul discuţiilor a avut-o problematica minorităţii române din Serbia. În calitatea sa de copreşedinte al Comisiei mixte româno-sârbe privind minorităţile naţionale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a insistat pe necesitatea eficientizării activităţii acesteia, prin semnarea şi implementarea măsurilor cuprinse în Protocolul sesiunii a doua a Comisiei mixte, astfel încât să devină un veritabil instrument bilateral în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române de pe tot teritoriul Republicii Serbia, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuţi sau de regiunea în care trăiesc, respectiv minorităţii sârbe din România.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat, săptămâna trecută, cu largă majoritate, un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.

Senatorul PSD Titus Corlăţean, membru al delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat totodată, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.

Potrivit Romanian Global News, Consiliul Naţional al Minorităţii Rumâne, controlat de partidele sârbeşti şi indirect de autorităţile de la Belgrad, intenţionează să adopte "limba vlahă" ca limbă oficială a românilor/vlahilor din Timoc. "Limba vlahă" ar urma, după modelul stalinist, să fie scrisă cu caractere chirilice.

În acest context, Bogdan Aurescu a exprimat aprecierea faţă de decizia foarte recentă a Guvernului Republicii Serbia de aprobare a deschiderii unui Consulat General al României la Zajecar, în nord-estul Serbiei, măsură ce reprezintă un răspuns la solicitările autorităţilor române, constant exprimate, inclusiv la cel mai înalt nivel, în ultimii ani. Aurescu a arătat că deschiderea noii misiuni a României în această regiune a Serbiei va contribui la dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu ţara vecină, oferind şi un cadru propice pentru adâncirea colaborării cu românii din Valea Timocului.

Întâlnirea dintre Aurescu şi Jeremici a fost prilejuită de participarea la o reuniune informală a miniştrilor afacerilor externe din statele participante la Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), care s-a desfăşurat la Belgrad.

Evenimentul a vizat evaluări asupra situaţiei din regiune şi asupra rolului SEECP în consolidarea cooperării regionale şi în intensificarea procesului de integrare europeană.

În intervenţia sa, secretarul de stat Aurescu a evocat evoluţiile pozitive înregistrate în statele SEECP în 2011, în special în sfera reformelor interne şi a relaţiei cu UE: semnarea Tratatului de aderare la UE de către Croaţia, realizările Serbiei în ceea ce priveşte cooperarea cu TPII, progresele realizate de Muntenegru în îndeplinirea obiectivelor necesare deschiderii negocierilor de aderare la UE, lansarea Dialogului Belgrad-Priştina, precum şi paşii fermi ai R. Moldova în relaţia cu UE (negocierile dinamice privind Acordul de Asociere, lansarea Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Comerţ Liber (DCFTA) şi îndeplinirea obiectivelor pentru trecerea la faza a doua a dialogului privind liberalizarea vizelor.

Totodată, Bogdan Aurescu a reiterat susţinerea fermă a României privind parcursul european al Turciei.

Într-un cadru mai larg, a arătat că susţinerea României pentru integrarea europeană a regiunii va continua susţinut, amintind iniţiativa recentă a României, Bulgariei şi Greciei de creare a unei Strategii UE pentru Balcanii de Vest.

În ceea ce priveşte cooperarea regională, demnitarul român a precizat că aceasta este „o dimensiune complementară procesului de integrare europeană şi, în acelaşi timp, un test major privind gradul de pregătire a statelor în apropierea de instituţiile europene”. În acest sens, el a făcut apel la acordarea unei atenţii sporite acestui proces, ce oferă trei platforme de importanţă deosebită: dialogul politic, abordarea provocărilor comune şi dezvoltarea de proiecte de interes comun.

În ceea ce priveşte cooperarea economică, oficialul român a identificat câteva direcţii ce pot fi folosite de statele participante la SEECP în vederea generării de proiecte regionale: comunităţile oamenilor de afaceri, întreprinderile mici şi mijlocii, Strategia UE pentru regiunea Dunării şi energia. În acest context, Aurescu a sugerat ca statele SEECP să exploreze posibilitatea creării unui Forum SEECP al oamenilor de afaceri şi camerelor de comerţ.

În marja reuniunii informale SEECP, secretarul de stat a avut şi o scurtă întrevedere cu omologul bulgar Konstantin Dimitrov, întâlnirea fiind dedicată agendei bilaterale şi afacerilor europene, mai ales aderarea la spaţiul Schengen şi problematica MCV, în perspectiva raportului intermediar care va fi emis în perioada următoare.

SEECP este o structură de cooperare regională neinstituţionalizată – singurul forum politic din sud-estul Europei gestionat exclusiv de statele din regiune. A fost înfiinţat în 1996, punându-se astfel bazele unei noi forme de cooperare după apariţia noilor state pe teritoriul fostei Iugoslavii. Statele participante la SEECP sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, R. Macedonia, R. Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia.

Serbia a preluat Preşedinţia-în-exerciţiu a SEECP la 30 iunie 2011 de la Muntenegru, pentru o perioada de un an.