Şefi de stat şi de guvern din Europa Centrală şi de Est condamnă anexările Rusiei. Viktor Orban lipseşte de pe listă
Volodimir Zelenski (dr), preşedintele Ucrainei, şi omologul său polonez, Andrzej Duda (Ukrinform)
Preşedinţii a nouă ţări NATO din Europa Centrală şi de Est au transmis, duminică, faptul că nu vor recunoaşte niciodată anexarea de către Rusia a teritoriului ucrainean, relatează AFP.
Reacţia lor vine la două zile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat tratate de anexare a patru regiuni ucrainene ocupate de Moscova - Doneţk, Herson, Lugansk şi Zaporojie - în urma unor "referendumuri" pe care Occidentul le-a catalogat drept "simulacre".
Preşedinţii au emis o declaraţie comună în care au afirmat că nu puteau "rămâne tăcuţi în faţa încălcării flagrante a dreptului internaţional de către Federaţia Rusă".
"Ne reiterăm sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean".
Declaraţia a fost emisă de preşedinţii Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord, Poloniei, României şi Slovaciei.
Patru dintre semnatari - Polonia şi cele trei state baltice - se află pe flancul estic al NATO cu Rusia. Alte două - România şi Slovacia - au graniţe cu Ucraina.
Ungaria, care se învecinează, de asemenea, cu Ucraina, a lipsit cu desăvârşire de pe listă. Premierul său naţionalist, Viktor Orban, a căutat legături strânse cu Putin în ultimii ani şi s-a revoltat împotriva sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Kremlinului.
De asemenea, au lipsit Albania, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia.
Declaraţia, publicată pe site-ul web al biroului preşedintelui polonez, afirmă că liderii ţărilor semnatare au "vizitat Kievul în timpul războiului şi au văzut cu ochii lor efectele agresiunii ruseşti".
"Susţinem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate şi încurajăm toţi aliaţii (NATO) să îşi mărească substanţial ajutorul militar acordat Ucrainei. Toţi cei care comit crime de agresiune trebuie să fie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei", se arată în declaraţie.
Preşedinţii au declarat că îşi menţin o decizie luată de NATO în urmă cu 14 ani, susţinând dorinţa Ucrainei de a se alătura alianţei militare transatlantice la o dată viitoare.
Liderii politici nu au comentat anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, şi nici cererea Ucrainei de vinerea trecută de aderare rapidă la NATO, ca urmare a manevrei de anexare a Rusiei.
Membrii NATO au ezitat să accepte o ţară aflată în război - ceea ce, prin tratat, ar obliga alianţa să vină în apărarea sa.
Articolul 5 al NATO prevede că un atac asupra unui membru echivalează cu un atac asupra tuturor.
