România se "remarcă" iar la nivel internaţional ca pe vremea lui Dragnea. Reporteri fără Frontiere, mesaj pentru Iohannis

Organizaţia Reporteri fără Frontiere îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge controversata lege a avertizorului public de integritate, pentru care România riscă o procedură de infringement.

"România: O nouă lege le retrage avertizorilor dreptul de a se adresa direct presei şi impune un termen de trei luni înainte de a le dezvălui informaţii. Preşedintele Klaus Iohannis trebuie să respingă legea iar instituţiile UE să condamne încălcarea Directivei privind avertizorii", a transmis Organizaţia Reporteri fără Frontiere.

Reacţia cunoscutei organizaţii de jurnalişti vine după ce şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat că analizează oportunitatea de a sesiza Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiţionare a fondurilor europene de statul de drept în România după ce directiva privind avertizorul de integritate a fost transpusă defectuos de Parlamentul român. Detalii aici.

Miercuri, chiar în timpul vizitei vicepreşedintelui Comisiei Europene, Vera Jourova, la Bucureşti, parlamentarii au votat un proiect de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate. O serie de prevederi din acest act normativ sunt văzute de Opoziţie şi parte din societatea civilă ca fiind de natură să descurajeze denunţarea actelor de corupţie.

Câteva dintre prevederile controversate ale legii:

• exista în legea actuală, care e din 2004, o prezumţie a bunei credinţe a avertizorului. Ea a fost eliminată din această lege, fără nicio motivare plauzibilă sau convingătoare;

• s-au eliminat raportările anonime, care erau permise în condiţiile în care şi statele optau pentru o asemenea variantă şi noi, în varianta iniţială a proiectului, am optat pentru o astfel de variantă. Era o prevedere solicitată şi de societatea civilă şi era o măsură de protecţie suplimentară, să se poată da posibilitatea raportărilor anonime;

• s-a stabilit ştergerea din baza de date a raportărilor după un termen de doi ani. După doi ani de zile, se şterg absolut toate datele, în condiţiile în care se pot declanşa procese care pot dura foarte mult şi nu se vor mai putea folosi aceste probe în instanţă.

• s-a impus practic o interdicţie de divulgare publică a faptelor de natură penală sau contravenţională sau a altor ilegalităţi pe o perioadă de trei luni de la raportarea internă. Adică, faci mai întâi raportarea internă şi, dacă acea raportare nu-ţi dă satisfacţie, abia după trei luni poţi face o divulgare publică, ceea ce nu este nici măcar pe legislaţia actuală acceptat.

• s-au micşorat substanţial amenzile pentru autorităţile/instituţiile abuzive, care pornesc represalii împotriva avertizorilor de integritate.