România, în pragul procedurii de infringement din cauza CCR-ului condus de Dorneanu
Didier Reynders (Epoch Times România)
Comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, a anunţat într-o postare publicată sâmbătă, pe Twitter, că România mai are patru săptămâni la dispoziţie să dea explicaţii privind aplicarea hotărârii Curţii Europene de Justiţie legată de desfiinţarea controversatei Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).
“Comisia a trimis României o scrisoare cu privire la decizia Curţii Constituţionale din 8 iunie 2021. Această decizie ridică îngrijorări cu privire la aplicarea hotărârii Curţii Europene de Justiţie din 18 mai 2021. România are patru săptămâni pentru a trimite lămuriri”, a precizat Reynders.
În cazul Poloniei, supusă unei proceduri similare, sumele de plată s-ar putea ridica la 1% din PIB, adică peste 5 miliarde de euro
Reamintim că, în luna iunie a acestui an, Curtea Constituţională (CCR) a decis, cu o majoritate de 7 la 2, că Secţia Specială de anchetare a magistraţilor este constituţională, iar desfiinţarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament. În plus, CCR a atras atenţia judecătorilor de la instanţele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Practic, Curtea a decis că dreptul intern este mai puternic decât dreptul UE.
“Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor români au arătat constant în ultima perioadă că nerespectarea unei hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice. Sancţiunile sunt calculate ţinând seama de importanţa normelor încălcate şi de impactul încălcării asupra intereselor generale şi private, perioada în care nu a fost aplicat dreptul UE, capacitatea statului membru de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv).
Suma este propusă de Comisia Europeană şi poate fi modificată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în hotărârea sa. În cazul Poloniei, existau indicii serioase că suma în cauză ar putea ajunge, anual, spre cel puţin 1% din produsul intern brut al Poloniei, respectiv 5,2 miliarde euro. Reiterăm faptul că o situaţie similară există şi în România. O nesocotire a principiilor elementare ale statului de drept, aşa cum au fost interpretate de CJUE, de către unul dintre statele membre, poate justifica o sancţiune imensă, apreciată la nivelul a cel puţin 1% din produsul intern brut al statului membru care refuză să pună în aplicare hotărâri ale CJUE în privinţa statului de drept”, au precizat trei asociaţii ale magistraţilor. Detalii aici.
