România, în derivă

Miercuri, într-un editorial, ziarul El Pais notează că eşecul referendumului pentru destituirea preşedintelui ilustrează discreditarea elitei politice din România.

Preşedintele român, Traian Băsescu, a supravieţuit unui referendum privind destituirea sa promovat de primul ministru Victor Ponta, duşmanul său politic înverşunat. Participarea nu a atins pragul de 50% plus unu stabilit de Curtea Constituţională pentru a valida referendumul. Dar nici rezultatul consultării populare (marea majoritate a celor care au votat s-au pronunţat împotriva preşedintelui), nici aroganţa şefului executivului, care a declarat că Băsescu şi-a pierdut legitimitatea cerându-i să-şi dea demisia, nu prevestesc nimic bun pentru România, paralizată politic şi care riscă acum să-şi vadă compromis împrumutul de 5 miliarde de euro de la FMI.

Aşa cum s-a întâmplat înainte în Ungaria sub conducerea premierului de dreapta Viktor Orban, România s-a angajat treptat, sub conducerea social-democratului Victora Ponta care ajuns la putere în luna mai, într-o escaladare antidemocratică, în căutarea controlului total al puterii, fapt ce a alarmat Bruxelles-ul.

Eşecul referendumului de duminică nu a rezolvat confruntarea gravă dintre primele două instituţii ale ţării, ci o transferă asupra alegerilor parlamentare din noiembrie. Rezultatul său, contrar interpretării interesate pe care o fac părţile antagonice, ilustrează întâi de toate faptul că românii s-au săturat de elita unei clase conducătoare în care nu mai au deloc încredere şi care nu răspunde nevoilor acute de democratizare şi de reformă economică.

Conservatorul Băsescu, reales în 2009 pentru un mandat de cinci ani, a pierdut sprijinul compatrioţilor săi după ce a susţinut aplicarea reţetelor drastice prescrise Bucureştiului de creditorii internaţionali. Dar regulile jocului sunt dictate de verdictul urnelor, şi nu de expulzarea directă din funcţie, pe care o pretinde Ponta şi în favoarea căreia a folosit tot felul de mijloace inadmisibile, după cum scrie El Pais.

Atacul guvernamental asupra instituţiilor include presiuni şi ameninţări la adresa judecătorilor, substituirea cu proprii acoliţi a celor mai importante funcţii publice (inclusiv preşedinţii celor două Camere), limitarea prin decret a funcţiilor Curţii Constituţionale sau schimbarea in extremis a regulilor referendumului prezidenţial.

Declaraţiile beligerante ale lui Victor Ponta nu prevestesc o schimbare de atitudine, în pofida promisiunilor sale făcute Bruxelles-ului. Este şi motivul pentru care UE trebuie să facă un apel energic la ordine, în ciuda puţinelor mecanisme de care dispune pentru a face presiune asupra partenerilor care se abat de la calea democratică.