România aderă marţi la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă
România aderă marţi la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, ale cărui obiective se află într-o strânsă legătură de complementaritate cu cele statuate în Strategia Naţională Anticorupţie (SNA).
La Conferinţa anuală a acestei iniţiative multilaterale, care se desfăşoară la Brasilia, delegaţia română, condusă de Maria Ligor, ambasador cu însărcinări speciale, Reprezentant Special pentru Democratizare, va prezenta Planul de Acţiune Naţional şi va andosa Declaraţia de Principii a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă. Documentul prezentat de România reţine angajamentul guvernamental pentru facilitarea accesului la informaţii în format open data şi creşterea gradului de acces la servicii publice furnizate on-line.
Participarea României la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă şi Planul de Acţiune Naţional au fost aprobate de Guvernul României la 11 aprilie.
Open Government Partnership (OGP) vizează angajarea guvernelor în promovarea transparenţei, combaterea corupţiei şi utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare şi dialogul cu cetăţenii, în special prin elaborarea şi implementarea de politici în domeniul datelor publice deschise.
Iniţiativa a fost lansată oficial de preşedinţii Statelor Unite şi Braziliei, la 20 septembrie 2011, în marja Adunării Generale ONU.
Obiectivele Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă se află într-o strânsă legătură de complementaritate cu cele statuate în Strategia Naţională Anticorupţie (SNA). Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către autorităţile publice reprezintă unul dintre obiectivele specifice ale SNA, se arată într-un comunicat al MAE.
România a finalizat elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru implementarea angajamentelor asumate prin Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă urmare unui proces de consultare desfăşurat cu organizaţii ale societăţii civile, organizat la iniţiativa Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Europene, Ministerului Comunicaţiilor şi Sistemelor Informatice şi a Secretariatului General al Guvernului.
Aeste consultări au evidenţiat necesitatea ca Planul de Acţiune să pună accentul pe furnizarea de informaţii în format „date deschise” şi pe asigurarea caracterului gratuit, primar, accesibil şi reutilizabil al acestora. Astfel, Planul de Acţiune prevede publicarea prioritară a seturilor de date care privesc transparenţa în administrarea fondurilor publice: desfăşurarea achiziţiilor publice, fundamentarea politicii bugetare şi realizarea execuţiei bugetare de către administraţia publică.
Guvernul îşi propune adoptarea unui set de măsuri în materia datelor publice deschise, care să permită, într-o abordare etapizată, implementarea obiectivelor asumate de România prin aderarea la Iniţiativa OGP până la sfârşitul anului 2014. În această abordare, eforturile administraţiei de deschidere a datelor publice pentru cetăţeni şi de sporire a gradului de conştientizare în ceea ce priveşte beneficiile reutilizării acestor date vor fi îndreptate prioritar în fiecare an spre identificarea de măsuri apte să răspundă provocărilor majore estimate: sumarea responsabilităţii, standardizarea procedurilor şi maximizarea rezultatelor.
În privinţa creşterii accesului la servicii on-line sunt identificate opt proiecte prioritare de e-government sau e-justice:
Dezvoltarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în vederea integrării în funcţionalităţi tehnice a prevederilor legale privind parteneriatul public – privat;
· Extinderea depunerii declaraţiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă pentru toate categoriile de contribuabili şi pentru toate tipurile de obligaţii de plată prin utilizarea portalului e-guvernare.ro;
· Dezvoltarea Sistemului de Atribuire Electronică în Transporturi, ca infrastructură informatică ce permite atribuirea electronică a autorizaţiilor de transport internaţional rutier de marfă;
· Asigurarea accesului on-line gratuit la legislaţia naţională;
· Dezvoltarea utilizării de instrumente electronice de gestionare a procedurilor de comunicare a citaţiilor şi facilitarea accesului la informaţii legate de procedurile judiciare;
· Dezvoltarea sistemului informatic pentru gestionarea procedurilor aferente cetăţeniei române în formă electronică;
· Dezvoltarea sistemului informatic pentru gestionarea în formă electronică a procedurilor aferente înfiinţării persoanelor juridice fără scop patrimonial;
· Crearea posibilităţii de a depune în format electronic documentele la dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată, precum şi de efectuare a unor acte de procedură, prin Sistemul Informatic Integrat de Acces Electronic la Justiţie (SIIAEJ).
